Domeniile IT sunt motorul economic al Iaşului!

Jurnalista Cristina Petrache ne-a obişnuit în paginile Ziarului de Iaşi cu texte bine documentate din domeniul economic. Recent, pe data de 28 august, a semnat un articol cu un titlu incitant: O întrebare care îţi zburleşte părul: Este într-adevăr industria IT motorul dezvoltării oraşului? Textul e o analiză concentrată pe datele din 2022 publicate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi în Breviarul Economic al Judeţului ediţia 2023. Aflăm de aici că IT-ul în judeţul Iaşi s-a plasat pe locul al cincilea după cifra de afaceri realizată, şi pe locul al patrulea din şapte domenii principale, în ce priveşte numărul de angajaţi şi numărul de firme. În condiţiile în care aceste domenii sunt situate mai bine din perspectiva ierarhică a numărului de angajaţi decât din perspectiva cifrei de afaceri, urmează întrebarea: mai este justificată în aceste condiţii eticheta de „motor al economiei” aplicată acestui domeniu?

Mai aflăm din articol că în 2022 sunt 13 270 de IT-isti la Iaşi. O cifră ce ar putea să contrarieze, având în vedere faptul că apar informaţii în media că domeniile IT&Outsourcing ar avea peste 20 de mii de angajaţi la Iaşi sau dacă privim statisticile din baza de date TEMPO a INSSE şi vedem că pe domeniile CAEN 62-63 în dreptul judeţului nostru apar 14 326 salariaţi (în 2021), în condiţiile în care mai sunt încă vreo câteva sute de salariaţi IT şi în domeniile specifice editarii (CAEN 58) şi având în vedere că vorbim despre un sector dinamic, în care un an de evoluţie poate aduce în sistem 1500 şi chiar peste 2000 de noi salariaţi (6,7 mii în 2017, 9,0 mii – 2018, 11,1 mii – 2019 şi 12,3 mii – 2020 în judeţul Iaşi).

În cele ce urmează vom încerca să desluşim aceste domenii, ce nu sunt deloc simple ca structură.

Ce înseamnă domeniile IT?

Domeniile IT însumează sectoarele grupate în codurile CAEN 62 (integral), 63 (parţial) şi 58 (parţial), după cum urmează:

– 6201 Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client);

– 6202 Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei;

– 6203 Activităţi de management (gestiune şi exploatare) a mijloacelor de calcul;

– 6209 Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei;

– 6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe;

– 6312 Activităţi ale portalurilor web;

– 6399 Alte activităţi de servicii informaţionale n.c.a.;

– 5821 Activităţi de editare a jocurilor de calculator;

– 5829 Activităţi de editare a altor produse software.

Cum putem afla valorile reale ale numărului de salariaţi?

Această acţiune e anevoioasă şi alambicată, pentru că domeniile IT se regăsesc, după cum am văzut, în mai multe coduri CAEN. Ceea ce ni se prezintă în articol e o însumare, cel mai probabil a activităţilor enumerate, dar nu la locul de muncă al salariaţilor, ci la sediul social al firmelor. Adică, salariaţii din Iaşi ai Vitesco sunt însumaţi la Timişoara, iar cei de la Endava, la Cluj. Aşa cum toţi salariaţii de la Amazon,  NESS (ambele CAEN 6201) sau SCC (CAEN 6209) sunt înregistrati la Iaşi, deşi aproape 2000 dintre aceştia lucrează în alte locuri, în punctele de lucru de la Bucureşti, Timişoara sau Bacău. Cu alte cuvinte, din cei 13 270 de salariaţi ai companiilor din Iaşi, doar ceva mai mult de 11 000 lucrează în oraşul nostru. Dar lucrează alte câteva mii (mai multe!) de salariaţi înregistraţi la Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Braşov – salariaţi de la Endava, Vitesco, Accenture, NTT Data, Pentalog, Microsoft, Emag etc., ce au doar puncte de lucru la Iaşi.

Datele la sediul social le putem colecta şi noi de acasă din site-urile topfirme.com (foarte uşor de utilizat şi fără abonament, dar prezintă omisiuni şi chiar erori – de exemplu, Endless Autonomous Assistance din Timişoara nu are 12 517 salariaţi, ci doar 17) şi listafirme.ro (mai greoi de utilizat fără înregistrare). Cele două site-uri sunt complementare. Daca nu aveţi încredere în valorile unei firme, puteţi să consultaţi site-ul alternativ.

Atunci, care ar fi sursele ce ne-ar indica numărul real de IT-işti din Iaşi? Fie anchete, fie baza de date TEMPO a INSSE ce e o sursă la îndemână şi foarte utilă, mai ales că înregistrează salariaţii la locul efectiv de muncă. Dar avem şi două inconveniente. Primul constă în nivelul de detaliere scăzut a valorilor pe sectoarele CAEN, ce se opreşte la două cifre. Avem date pentru domeniile 62-63, dar nu şi pentru 6201 sau 6209. Din această cauză, pentru a clarifica situaţia la un nivel mare de detaliere e necesară şi utilizarea în paralel a site-urilor menţionate. Cel de-al doilea inconvenient e dat de întârzierea publicării datelor. La ora actuală, încă nu sunt publicate datele din 2022. Ultimile valori sunt cele din 2021. În acest an, topul pe sectoarele 62-63 (ce grupează peste 90% din salariaţii IT) era: Bucureşti (cu IF) – 63 K, Cluj – 22,6 K, TM – 14,8, IS – 14,3 şi BV – 5,2. Din CAEN 639, nu putem da la o parte 6391 – Activităţi ale agenţiilor de ştiri. Valorile sunt neglijabile, însă. La Iaşi nu sunt decât 17 salariaţi în 2022, cf. topfirme.com.

Dacă am utiliza tendinţa de creştere din ultimii ani, în IT-ul propriu-zis (inclusiv domeniile CAEN 58) ar lucra la Iaşi şi Timişoara, conform estimărilor medii 16,3 mii salariaţi în 2022. La Bucureşti (cu Ilfov) ar fi peste 80 mii de salariaţi, iar la Cluj, ceva mai mult de 25 de mii. Livrarea importantă de birouri de anul acesta e foarte posibil să fi dus la o creştere mai mare a valorilor pentru Iaşi în 2023.

Împreună cu salariaţii din Outsourcingul din alte domenii CAEN (8220, 7112, 8291, 8299, 7022 etc.), cel mai probabil Iaşul are aproximativ 24 mii salariaţi în 2022 în domeniile generic numite IT&Outsourcing – locul al III-lea după Bucureşti şi Cluj.

Sunt într-adevăr domeniile IT motorul dezvoltării oraşului nostru?

În privinţa întrebării din titlul articolului Cristinei Petrache răspunsul nu e dificil de dat. Cifra de afaceri joacă un rol mediocru în bunăstarea unei comunităţi. Având în vedere că în România peste 70% din PIB e realizat pe consum, salariile contează mai mult în realizarea PIB-ului judeţean decât comerţul exterior, de exemplu.

Cum salariile din IT sunt sensibil mai mari decât salariile din celelalte domenii (în iunie, anul curent, salariul mediu net la nivelul economiei naţionale era de 4600 de lei, iar in IT era de peste 10 000 lei) se creează un avantaj economic consistent oraşelor ce au un număr important de salariaţi în IT. După dimensiunea medie a salariului, Iaşul se flă când pe poziţia a III-a, când pe a IV-a între judeţele ţării, mai puţin Bucureşti. PIB-ul/locuitor se corelează cu masa salarială (numărul de salariaţi înmulţit cu salariul mediu/locuitor). Cum avem o populaţie mare şi un număr mai redus de salariaţi decât Clujul şi Timişul, nici poziţia judeţului Iaşi după acest reper nu e una fruntaşă la nivel naţional, dar suntem detaşati pe primul loc la nivelul regiunii.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi