Activitatea din Clinica de Urologie a Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon” începe să revină treptat la valorile dinaintea pandemiei, însă acum încep să apară şi cazurile agravate de lipsa controalelor medicale. Dr. Radu Costache, şeful Clinicii de Urologie, susţine că din luna martie a început să se revină la normalitate, după doi ani de zile. Dacă înainte de pandemie, în anii 2018 - 2019, ajungeau lunar în Compartimentul de Primiri Urgenţe de Specialitate (CPU-S) al spitalului peste 1.100 de cazuri urologice urgente, iar alte 1.000 de cazuri pe lună în ambulatoriu, în urma unei programări, în 2020 cifrele au fost diferite. Odată cu debutul pandemiei numărul cazurilor din CPU a scăzut uşor, cu aproape 10%, însă cele din ambulatoriu au scăzut la jumătate, fiind în medie 500 de cazuri văzute de medici lunar.

„Din perspectiva urgenţelor urologice nu s-a făcut niciun compromis, au fost rezolvate conform standardului exact ca înainte de pandemie, din acest punct de vedere nu au fost restricţii. Oarecum sacrificiul a fost la cazurile elective, cele care nu sunt urgente, dar care presupun efectuarea unei intervenţii urologice. Spre exemplu, dacă un pacient are un adenom de prostată, cu o complicaţie, litiază vezicală, are nevoie să fie rezolvat cazul, dar nu este o urgenţă. Acea intervenţie se poate face şi peste o săptămână sau, eventual, peste o lună”, a explicat dr. Radu Costache, medic primar urolog, şef al Secţiei de Urologie.

S-au temut să meargă la spital, iar starea lor s-a agravat

Scăderea în timpul pandemiei s-a înregistrat şi în rândul internărilor, foarte mulţi pacienţi care nu erau în stare foarte gravă au amânat să meargă la spital, de teamă să nu se infecteze. Dacă înainte de pandemie se internau în Clinica de Urologie aproximativ 300 de pacienţi pe lună care aveau nevoie de intervenţii chirurgicale, din 2020 numărul a fost mai redus. „Un lucru bun este că, începând cu martie, conform datelor statistice, ne îndreptăm spre parametri similari celor dinainte de pandemie. Primul şi al treilea val al pandemiei au fost cele mai grele, de fiecare dată când se înmulţea numărul de pacienţi sporeau şi dificultăţile.

Un exemplu: pacientul care intra în zona tampon şi era testat, trebuia izolat până venea testul care ne arăta dacă e pozitiv sau nu. Acest proces întârzia o internare chiar şi cu 48 de ore uneori”, a mai precizat dr. Radu Costache. La începutul pandemiei a fost situaţia în care unitatea medicală din Iaşi a tratat inclusiv urgenţe din alte judeţe, cum ar fi Neamţ sau Suceava, unde anumite spitale au fost destinate doar tratării cazurilor de COVID. „Oarecare dificultăţi în desfăşurarea activităţii au fost create şi de faptul că a trebuit să avem zone separate, pentru pacienţi COVID pozitivi, negativi, zonă tampon, în condiţiile în care şi circuitele erau separate. Asta înseamnă că a trebuit să redistribuim personalul ca să asigure toate zonele respective şi a fost cu efort suplimentar din partea tuturor”, a completat şeful Secţiei de Urologie.

După pandemie, mai multe cazuri grave

Specialiştii spun că, odată cu ridicarea restricţiilor, au început să apară tot mai mulţi pacienţi cu afecţiuni agravate de lipsa controalelor medicale. „Anul acesta au fost mai multe cazuri care, dacă s-ar fi prezentat în urmă cu câţiva ani, s-ar fi putut rezolva altfel. În ultimele luni am avut multe neoplazii (n.red. - tumori)”, a precizat dr. Daniel Andone, medic specialist urolog. Totodată, medicii spun că pacienţii au întârziat prezentarea la spital inclusiv pentru proceduri care nu necesitau zile întregi de spitalizare şi se puteau rezolva în aceeaşi zi, cum ar fi schimbarea sondei JJ. Această manevră se face în sala de operaţii, sub anestezie, iar pacientul poate pleca acasă în aceeaşi zi dacă nu apar complicaţii.

Dacă nu este schimbată la timp, în medie fiind folosită până la un an, poate duce la pierderea rinichiului. „Această sondă face legătura între rinichi şi vezica urinară, asigură un nou ureter. Popular vorbind, este un tub de silicon care face această legătură, asigurând un drenaj bun. Se foloseşte în cazuri de neoplazii, litiază, când ureterul este obstrucţionat undeva. Poate fi folosit 3 luni sau, dacă este de folosinţă îndelungată, 12 luni. Dacă trece de termenul maxim de utilizare, în funcţie şi de materialul din care este făcut, se poate calcifia, devine o provocare să fie extras”, a explicat dr. Răzvan Bobeică, medic specialist urolog.

20% dintre cazuri sunt tumori renale sau vezicale

Medicii au observat că 20% dintre cazurile care ajung în grija lor sunt tumori - renale sau vezicale, cele mai frecvente fiind cele vezicale. În fiecare zi specialiştii consultă cel puţin un astfel de caz. De aceea, medicii urologi recomandă să fim atenţi la simptomele care ne-ar putea indica existenţa unei probleme. Cel mai important simptom care trebuie să ne trimită la medic este urinarea cu sânge, spun specialiştii.

„Hematuria macroscopică (n. red. - urinarea cu sânge) este o urgenţă de diagnostic, este unul dintre principalele simptome care aduce pacienţii la noi în CPU, urmată de colica renală. Există şi simptome mai puţin agresive, cum ar fi usturimile, urinările frecvente, faptul că pacientul are senzaţia că trebuie să urineze şi nu mai poate amâna”, a completat dr. Răzvan Bobeică. Pentru a preveni aceste probleme, este recomandat consultul medical periodic, după o anumită vârstă, în special în cazul bărbaţilor.

„Consultul urologic în cazul bărbaţilor ar trebui să înceapă dupa 45 de ani dacă bărbatul respectiv este într-o categorie de risc - risc de dezvoltare a neoplasmului prostatic, dacă are o rudă de gradul I diagnosticată, creşte riscul şi atunci investigaţiile încep mai devreme. La ceilalţi, după, se poate face şi la 55-60 de ani”, a precizat dr. Radu Andriciuc, medic primar urolog.