Întorsătură neașteptată în dosarul de corupție al primarului Chirica: doi ani pierduți. „Modificare puțin cunoscută, poate «cu dedicație»”

Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat în urmă cu două zile toate procedurile judiciare efectuate într-un alt dosar de corupție, desfășurat în fața Curții ieșene de Apel. Decizia a fost motivată, în cazul respectiv, de faptul că decizia de începere a judecății fusese luată de un complet nespecializat. Conform Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, judecarea cazurilor ce privesc infracțiuni de această natură se face de către complete specializate. Inițial, acestea erau desemnate de conducerea instanțelor, dar de la începutul anului trecut ele au fost alese de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Or, completul care a analizat dosarul respectiv începuse prin a fi complet specializat în fapte de corupție, fiind însă scos ulterior de pe listă. Procesul continuase însă în fața acelorași magistrații, care însă nu mai erau competenți să judece dosarul. Ca urmare, la sesizarea unuia dintre avocații apărării, ÎCCJ a dispus reluarea procesului de la nivelul camerei preliminare. În cazul despre care „Ziarul de Iași” a scris ieri, rechizitoriul procurorilor va fi dezbătut din nou, probele vor fi rediscutate, iar legalitatea colectării lor, reanalizată.

Flux: situație perfect identică

Exact aceeași situație se regăsește și în dosarul „Flux”. Completul Curții de Apel care a respins ultimele contestații ale apărării și a dispus la mijlocul lunii ianuarie începerea judecății pe fond a dosarului nu face parte din cele șase complete pe care CSM le-a desemnat ca specializate în acte de corupție. Din actele dosarului rezultă că faptul s-a datorat unei erori elementare. Dosarul a fost repartizat aleatoriu, conform legii, fără să se mai verifice însă dacă completul este sau nu specializat în corupție.

Mihaela Cheptene-Micu, președintele Curții de Apel

„A fost pur și simplu o greșeală. Legea a fost modificată anul trecut. S-au făcut instructajele necesare, dar era totuși o modificare recentă, cu care judecătorii nu erau obișnuiți. Apoi, în acest dosar, Curtea de Apel nu este instanță de fond. La noi a ajuns doar pentru soluționarea unei contestații, iar judecătorul care a făcut repartizarea aleatorie nu a fost la fel de atent. Nu a observat că în lunga listă a acuzațiilor exista și una referitoare la art. 13 din Legea 78/2000, deci referitoare la corupție, și nu a pus bifa corespunzătoare, astfel încât dosarul să nu ajungă la un complet nespecializat. A fost o eroare pe care o recunoaștem ca instituție și ne-o asumăm. Vă dați seama că nici nouă nu ne convine, știute fiind interpretările care apar în percepția publică în astfel de situații. Pe de altă parte, bine că s-a văzut acum, când judecata pe fond este abia la început. Probabil că dosarul se va întoarce în camera preliminară și își va reîncepe drumul. Dacă se observa mai târziu, ar fi fost mult mai mult timp pierdut”, a declarat președintele Curții de Apel, Mihaela Cheptene-Micu.

Explicația interesantă a unui avocat ieșean

Greșeala făcută la nivelul Curții de Apel a permis apărării să adopte aceeași strategie, criticând nelegala compunere a completului și lipsa specializării acestuia. La termenul de judecată de ieri de la Tribunal, avocatul lui Tudor Cheșcu, administratorul SC Flux SRL, a cerut constatarea nulității absolute a întregii proceduri de cameră preliminară, ca fiind efectuată de un complet nespecializat. O mână de ajutor a dat-o și legiuitorul, care a permis, din iulie anul trecut, ca nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară să poată fi invocată oricând în timpul judecății. „Este o modificare puțin cunoscută a Codului de Procedură Penală, făcută poate «cu dedicație». Poți invoca nulitatea absolută chiar și în faza apelului. Lași procesul să curgă, să treacă timpul, iar la un moment dat invoci o neregulă din faza de cameră preliminară. Dosarul se întoarce la momentul zero”, a explicat un avocat ieșean.

Instanța a amânat ieri dezbaterile cu mai bine de o lună, până la mijlocul lunii viitoare. În acest interval, urmează să fie depuse concluziile scrise și să se solicite de la Tribunal și Curtea de Apel detalii cu privire la componența și competențele completelor care au analizat până acum cazul în camerele preliminare ale celor două instanțe. Cum aplicarea deciziilor ÎCCJ este obligatorie pentru instanțele inferioare în spețe similare, este de așteptat ca la termenul viitor să se dispună retrimiterea dosarului „Flux” spre analiză în camera preliminară. “Lipsa de specializare a completului de judecată în materia faptelor de corupție atrage nulitatea absolută a oricărui act emis de instanța respectivă. În cazul în care completul de judecată care a analizat fondul camerei preliminare la Tribunal nu avea această specializare obținută printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, întreaga procedură este viciată și se reia de la zero. Pe o situație juridică similară argumentele mele au fost deja acceptate de Înalta Curte și am așteptarea rezonabilă ca și în acest dosar, același timp de argumentare să aibă efecte similare”, a comentat avocatul Cătălin Boacnă, reprezentantul lui Tudor Cheșcu.

De la două la nouă niveluri

Dosarul „Flux”, vizează modul în care societatea Flux SRL a construit în Tătăraşi un bloc cu 9 niveluri, deși primise autorizație doar pentru o clădire cu două niveluri.

Blocul avea autorizație pentru două etaje, dar în realitate are nouă

Deşi nu respecta autorizaţia, imobilul a fost intabulat, procurorii susţinând că acest lucru s-a făcut cu sprijinul conducerii Primăriei şi al unor funcţionari ai acesteia. În dosar sunt judecați primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, administratorul Flux SRL, Tudor Cheșcu, o funcționară din cadrul Primăriei și o alta din cadrul Oficiului de Cadastru, ca și firma beneficiară, SC Flux SRL.