Mult aşteptatul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă a intrat în consultare publică pentru zece zile. Este vorba de 30 de miliarde de euro, bani alocaţi de Bruxelles exact pentru asta, pentru redresare economică, pe care administraţia centrală de la Bucureşti propune să îi cheltuiască pe proiecte de anvergură din toate domeniile, de la mediu până la infrastructură rutieră. La acest ultim capitol figurează şi Iaşul, dar fără niciun cent în plus faţă de propunerea iniţială a programului: 88 de milioane de euro pentru 14,9 km dintr-o nouă centură a municipiului reşedinţă: Leţcani Vest - Centura Iaşi – Iaşi Dacia, parte a autostrazii A8, o prelungire a centurii de trafic uşor Dacia-Nicolina.

Judeţul mai este menţionat la capitolul A7, cu segmentele Bacău-Paşcani (865 milioane de euro, pentru 81,2 km) şi Paşcani-Suceava-Siret (638 de milioane de euro, pentru 101,5 km). În privinţa A8, dat fiind că tronsonul ieşean al Autostrăzii Unirii ar putea să aibă un executant desemnat în cel mai fericit caz la sfârşitul anului 2024, finanţarea ei excede în mod cert durata de acoperire a PNRR, după cum estima Adrian Covăsnianu, de la asociaţia „Moldova Vrea Autostradă”. Asta nu l-a împiedicat însă să propună finanţarea a două tronsoane din sectorul montan: segmentul de 23 km Moţca-Tg. Neamţ şi cei 15 km cât înseamnă conexiunea A3-A8, între Tg. Mureş-Acăţari. Împreună, ar costa 170 de milioane de euro, a estimat Covăsnianu, care este şi consilier onorific la Ministerul Transporturilor. Nu se ştie însă defalcarea sumelor din PNRR altele decât cele din domeniu transporturi şi sănătate.

Nici judeţele din jur nu stau bine

Judeţele din regiune au la fel de puţine referiri în PNRR. Bacăul, de exemplu, apare de asemenea pe viitoarea A7, dar şi cu drumul expres de 62,1 milioane de euro pentru 74,2 km până la Vaslui. Aceasta e şi singura investiţie pentru Vaslui, la fel cum Botoşani figurează doar cu modernizarea drumului spre Suceava. Drumul expres promis aici este mult mai scurt, doar 26,2 km, dar mult mai scump, 148,2 milioane de euro. În fine, judeţul Neamţ apare doar cu o legătură la segmentul de A7 Bacău-Paşcani.

Institutul Cardio de la Miroslava: ieri în PNRR, azi nicăieri

Cu o zi înainte de publicarea PNRR pe pagina de internet a Ministerului Fondurilor Europene, în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Iaşi era invocată finanţarea din Planul de redreasare a viitorului Institut Regional pentru Medicină Cardiovasculară de la Miroslava, estimat la un cost de 300 de milioane de euro. Preşedintele Costel Alexe a menţionat chiar şi un termen de finalizare, august 2026. Aseară însă, până la închiderea ediţiei, liderul PNL Iaşi nu ne-a furnizat nicio explicaţie privind absenţa viitorului institut din conţinutul planului.

Vestul şi Capitala iau partea leului

Alte oraşe şi judeţe din ţară ies incomparabil mai câştigate dacă acest plan va fi aprobat la Bruxelles în forma publicată aseară. Cluj-Napoca are alocat miliardul de euro pentru proiectul metroului, dar şi 1,8 miliarde de euro pentru electrificarea liniei feroviare până la graniţa de vest (Episcopia Bihorului). În plus, 2,1 miliarde de euro vor merge la Autostrada Transilvania, de la Cluj spre vest.

Un alt judeţ comparabil cu Iaşul, Timişul, apare cu aproape 2 miliarde de euro, bani destinaţi modernizării legăturii feroviare dintre Caransebeş şi Arad.

La Craiova ajung 22 de milioane de euro, cât este estimată legătura de 4,3 km între drumul expres care se construieşte acum dinspre Piteşti şi centura oraşului.

Braşovul stă destul de bine la infrastructură rutieră, astfel că va primi 179 de milioane de euro pentru dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizare.

Alte oraşe mari, precum Constanţa sau aglomeraţia urbană Galaţi-Brăila, nu apar cu nicio investiţie în program. În schimb, pentru Capitală sunt prevăzute 960 de milioane pentru Centura Nord, 124 de milioane pentru drumul expres spre Târgovişte şi 500 de milioane de euro pentru garnituri noi la metrou.

Istoria se repetă

Situaţia aminteşte de momentul lansării memorandumului pe care guvernul îl foloseşte la elaborarea proiectului de buget pe anul viitor, în august. O întrebare banală a pus în dificultate oameni importanţi din Cabinetul Orban şi i-a dat prilejul primarului Chirica să ofere un spectacol ridicol. Reporterul „Ziarului de Iaşi“ a întrebat de ce lipsesc autostrăzile A7 şi A8 din documentul respectiv. Vicepremierul a spus că bugetul de stat e una şi proiectele UE altceva ; ministrul Mediului, că investiţiile sunt trecute separat ; ministrul Fondurilor Europene nu ştia unde e lista ; primarul a profitat de ocazie să ne acuze de „răutăţi“ şi „dezinformare“. După câteva ore, în debutul şedinţei de guvern din aceeaşi zi, premierul Ludovic Orban a rezolvat situaţia, punând la loc A7 şi A8 în memorandumul respectiv şi contrazicându-i astfel jenant pe toţi.