anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (VII)

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

Marele pericol al regionalizării îl reprezintă opţiunea pentru regiunile mici, de tip sovietic, aşa cum transpare în unele discursuri despre acest proiect. Prin regionalizarea elementară, realizată prin comasarea a două judeţe, nu vor pierde marile oraşe (Cluj, Timişoara sau Iaşi), care vor funcţiona în continuare în logica lor regională, ce va deveni după punerea în practică a unor astfel de regiuni, una supra-regională. 

Sistemul urban al României e unul primaţial, caracterizat printr-un ecart dimensional consistent între Capitală (1,8 mil. locuitori în oraşul propriu-zis - în 2019 - şi peste 2,3 milioane în aglomeraţia urbană, ce cuprinde cea mai mare parte a judeţului Ilfov, dar şi câteva comune din Dâmboviţa şi Giurgiu) şi marile oraşe regionale: Cluj (aproximativ 335 mii locuitori în oraşul propriu-zis şi aproape 435 mii locuitori în aglomeraţia urbană), Iaşi (aproape 310 mii locuitori în oraşul propriu-zis şi peste 410 mii în aglomeraţia urbană), Timişoara (317 mii, respectiv 405 mii), Constanţa (270 mii, respectiv 405 mii), Braşov (250 mii, respectiv 350 mii) şi Craiova (260 mii,, respectiv 290 mii).

Dintre polii urbani enumeraţi, Clujul, Timişoara şi Iaşii par a-şi reconfigura ariile de polarizare regională, fapt care se reflectează şi asupra unei dinamici economice şi demografice importante în ultimii ani. Există şi un palier urban de tranziţie către nivelul terţiar al sistemului urban naţional, căruia aparţin oraşele a căror arie de polarizare, cel puţin pe anumite servicii, depăşeşte nivelul judeţean (Galaţi, Oradea, Sibiu, Târgu Mureş, Bacău sau Piteşti). Acestora li se adaugă câteva oraşe de talie importantă, care deşi nu au un hinterland superior judeţului, sunt poli secundari specializaţi economic ai unor construcţii teritoriale de talie regională sau subregională (Ploieşti, Brăila şi Arad). Această zonă de tranziţie e dinamică din perspectiva numărului de componente urbane. A fost alimentată recent de Galaţi, un shrinking city (oraş în declin) tipic, a cărui economie şi demografie s-au degradat mult în ultimele trei decenii, părăsind astfel zona oraşelor secundare. De asemenea, această categorie ar putea fi alimentată în următorul deceniu şi de alţi poli care şi-au consolidat relaţiile cu teritoriul - Suceava şi Baia Mare.

N-ar fi exclus ca prin detaşarea din ce în ce mai vizibilă a Clujului, Timişoarei şi Iaşului să se creeze un ecart din ce în ce mai consistent între aceste trei metropole regionale în devenire ale Transilvaniei, respectiv Banatului şi Moldovei şi celelalte aglomeraţii pe care le situăm acum pe nivelul secundar, astfel încât structura la vârf a sistemului urban românesc să se complice.

*

Privind la această scurtă trecere în revistă a ierarhiei urbane superioare nu am spune că România ar face notă discordantă printre celelalte naţiuni ale estului UE. Însă, ţara noastră e una de talie mare în regiune, a doua după Polonia, stat care are un sistem urban mult mai echilibrat, cu metropole regionale puternice. Mai mult, sistemul teritorial românesc este unul compartimentat, în primul rând de bariera carpatică, dar şi de Dunăre (între Dobrogea şi Muntenia), Siretul Inferior - în sudul Moldovei, Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă etc. Frâna distanţei, printre cele mai mari din Europa, în lipsa unui sistem coerent de transport de mare viteză, reduce potenţialul de interacţiune dintre subsistemele regionale. Peste această geografie, care reclamă o gestiune policentrică a sistemului teritorial naţional, se suprapune una dintre cele mai complicate istorii din regiune. Toate acestea induc bariere culturale manifeste şi întreţin teritorialităţi regionale active sau care se pot reactiva.

*

Din perspectiva ariilor de polarizare, aproximativ 40 de oraşe cu o populaţie cuprisă între 35 şi 100 de mii de locuitori pot fi considerate ca aparţinând nivelului terţiar. Cu extrem de puţine excepţii, acest nivel alimentează de trei decenii zona  shrinking cities. În cazul evoluţiei acestui palier ierarhic asistăm la un paradox. Deşi gonflat în condiţiile unui sistem teritorial naţional centralizat, acelaşi tip de sistem, dar în condiţii de evoluţie în care competitivitatea e manifestă, nu-l mai poate susţine, cu toate că oraşele aparţinătoare sunt necesare unei gestionări eficiente şi echitabile a teritoriului.

Prin crearea unui nivel administrativ intermediar între judeţ şi sistemul naţional e foarte posibil ca declinul acestui palier să poată fi stopat. Devenind oraşe secundare într-un sistem regional care preia o parte dintre atribuţiile care acum se consumă la nivelul naţional, vor ieşi din anonimatul teritorial în care se află acum şi îşi vor putea negocia mult mai eficient poziţia lor în sistemul regional de relaţii.

*

Marele pericol al regionalizării îl reprezintă opţiunea pentru regiunile mici, de tip sovietic, aşa cum transpare în unele discursuri despre acest proiect. Prin regionalizarea elementară, realizată prin comasarea a două judeţe, nu vor pierde marile oraşe (Cluj, Timişoara sau Iaşi), care vor funcţiona în continuare în logica lor regională, ce va deveni după punerea în practică a unor astfel de regiuni, una supra-regională. Acest tip de abordare a regionalizării va crea, într-o manieră directă, un handicap judeţului a cărei resedinţă nu a dobândit calitatea de reşedinţă regională. Astfel, fenomenul skhrinking cities, care se manifestă plenar în cazul oraşelor situate pe palierele intermediare ale ierarhiei urbane se va acutiza în cazul reşedinţelor de judeţ pierdante.

Dacă într-o regiune administrativă suprapusă geometriei Regiunii de dezvoltare Nord-Est, Bacăul, Suceava, Botoşaniul, Piatra Neamţ sau Vasluiul (polii urbani secundari) ar avea o forţă de negociere puternică în raport cu oraşul primat - Iaşi, temperând tentaţia concentrării funcţiilor la nivelul noului centru, lucrurile nu vor mai sta aşa în cazul regiunilor elementare. Ce forţă de negocire ar avea Vasluiul într-o geometrie regională Iaşi-Vaslui, unde Iaşii ar realiza mare parte din PIB-ul regional? Dar Botoşanii, în interiorul unei geometrii Suceava-Botoşani? În cazul acesta e posibil să vorbim de un dublu impact negativ asupra oraşului şi judeţului său, pentru că Botoşanii vor aparţine unei regiuni a cărei identitate se va construi în jurul „brandului” Bucovina.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de AUR şi sporturile

Nicolae GRECU

Generaţia de AUR şi sporturile

Stimaţi iubitori de fotbal şi sporturi din spaţiul carpato-danubian-pontic, realizăm acum că noi, condeierii, pixarii şi tastatorii în domeniu am greşit în masă în aprecierile noastre.

opinii

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

Lumina de la capătul Luminiţei

pr. Constantin STURZU

Lumina de la capătul Luminiţei

Aşa cum ni se relatează în pericopa evanghelică ce se citeşte mâine în bisericile ortodoxe (de la Ioan 4, 5-42), Iisus are un dialog deloc comod cu o femeie ce venise să scoată apă de la o fântână din Samaria, de lângă cetatea Sihar, acolo unde Domnul, ostenit de călătorie, se aşezase în aşteptarea ucenicilor plecaţi să cumpere de mâncare.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Articolul se referă pe scurt la apariţia componentei romanice a conştiinţei inaţionale a românilor.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.