Măsuţa lui Putin în stil stick and carrot

În urma unei întâlniri importante între preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologul său rus, Vladimir Putin, presa internaţională s-a concentrat nu atât de mult pe discuţiile dintre cei doi, cât pe decorul discuţiei – cei doi lideri aşezaţi la ambele capete ale unei mese de conferinţe lungi de 6 metri. După ce au apărut imagini ale întâlnirii, care a avut loc în efortul de a potoli tensiunile în creştere la graniţa dintre Ucraina şi Rusia, Macron a declarat pentru France24 că dimensiunea mare a mesei face parte din protocolul în vigoare pentru a reduce infecţia cu coronavirus. „A fost doar protocolul de sănătate pe care au vrut să-l respecte, dar asta nu a deranjat deloc dezbaterea”, a declarat Macron. „Erau microfoane şi căşti, aşa că ne-am auzit perfect.” Cu toate acestea, după cinci ore de discuţii la masa lungă, Macron nu a reuşit să extragă niciun fel de concesii publice de la Putin.

Speculaţiile apărute după întâlnirea cu Emmanuel Macron s-au reintensificat, atunci când liderul de la Moscova a reintrodus, după câteva zile, „masa lungă” la întâlniri, de data aceasta cu miniştri Lavrov şi Şoigu. Lavrov este intermediarul dintre Federaţia Rusă şi Occident şi invers. Şoigu reprezintă apărarea. S-au transmis două categorii de mesaje, diplomatice şi militare, la care preşedintele Vladimir Putin a răspuns sec: da, mulţumesc. Adică: voi răspundeţi dacă nu v-aţi făcut treaba, eu, din punctul de vedere al comunicării mesajelor voastre către opinia publică, am luat act.

Putin aplică, deci, la masa lungă, politica stick and carrot. Dacă veţi învinge, veţi primi morcovul. Dacă aţi dat greş, vă pierdeţi capul, dragii mei. Eu nu răspund pentru eşecul vostru la judecata de apoi a Europei.

Vladimir Putin nu se află la prima încercare de a intimida liderii politici, folosindu-se de decor. În 2005, la Soci, la negocierea cu Angela Merkel privind aprovizionarea cu energie, preşedintele rus a permis câinelui său, un labrador negru, masiv, să stea alături de ei şi să se apropie de Merkel, care, după cum se ştie, are fobie de câini. Merkel, aşa cum arată şi fotografiile de la întâlnire, pare încremenită de groază, în vreme ce Putin, cu ochi sclipitori, vesel şi afectiv cu câinele, pare a nu avea nici o intenţie de a îndepărta animăluţul din salon. „Înţeleg de ce trebuie să facă asta – să demonstreze că este bărbat”, a spus ea reporterilor după eveniment, transformând momentul într-o oportunitate de a obţine o viziune mai profundă asupra caracterului lui Putin. „Îi este frică de propria sa slăbiciune. Rusia nu are nimic, nici politică, nici economie de succes. Tot ce au ei este jocul acesta”, a conchis ea, ironic.

Folosirea mobilierului pentru a-ţi face oaspetele să se simtă inconfortabil este un truc vechi în politică.

Anul trecut, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, aflată în vizită de lucru în Turcia, la Ankara, a fost „retrogradată” în sala de şedinţe pe canapea, la câţiva metri de liderul turc, Recep Tayyip Erdogan şi Charles Michel care au stat pe fotolii, unul lângă celălalt. Ar fi putut fi şi mai rău – cu doar câteva minute înainte de întâlnire, canapeaua se pare că a fost adusă pentru a înlocui mobila anterioară din cameră, un fotoliu comod în formă de gogoaşă. Într-o ţară preponderent musulmană în care drepturile femeilor sunt limitate, mesajul a fost unul cât se pare de direct, cu femeile nu negociem, negocierea este doar pentru bărbaţi, dar fiindcă eşti, totuşi, preşedintele Comisiei Europene, îţi permitem să participi în sală la dialogul nostru. Dincolo de ocean, dacă tot e vorba de canapea, în timpul unei întâlniri a preşedintelui Trump cu câţiva profesori de culoare, lideri ai universităţilor, Kellyanne Conway, consilierul Casei Albe, s-a făcut comodă pe divan, ca acasă, fiind în Biroul Oval. Ea a sărit practic pe canapea, sub privirile stupefiate ale invitaţilor, şi-a pus călcăiele sub fese şi a butonat, până la finele întrevederii, pe telefonul mobil. Gestul a stârnit revoltă în rândul americanilor, mai mult cu cât doamna Conway, angajata unui preşedinte despre care se ştia că avea atitudini rasiale, a arătat cât se poate de clar dispreţul pentru invitaţii Casei Albe. Atitudinea lui Conway, stând comod, nu părea întâmplătoare, ea nega, de fapt, orice mesaj de unitate şi reconciliere cu comunitatea de culoare pe care Donald Trump încerca să-l transmită, ce-i drept, doar de ochii lumii.

Nu putem uita de pomposul şi coloratul cort al dictatorului libian Gaddafi ca loc de primire pentru liderii politici şi cu care călătorea în vizitele lui oficiale în alte state. Cortul avea să fie instrumentul prin care Gaddafi spunea celor din jur de originile sale beduine şi inocula liderilor ideea că e un privilegiu să se întâlnească cu însuşi „regele regilor” din Africa, – aşa cum Gaddafi se autointitulase, – chiar în cortul său regal.

Să se fi aflat oare în spatele mesei lui Putin doar precauţia preşedintelui rus privind covidul sau o modalitate de a-i transmite liderului francez şi, implicit, europenilor mesajul „nu suntem atât de apropiaţi în acest moment, cum vrei să dai impresia celorlalţi, ca să putem negocia”? Masa lungă a lui Putin a avut momentele ei bine gândite: ne întâlnim, stăm la distanţă şi nu e necesar schimbul de hârtii, nu e nevoie să mă informezi, ştiu deja ce vrei, dar te ascult, totuşi, sau… nu, căci nu întotdeauna căştile funcţionează corespunzător. Nu ajungi la rezultatul dorit de tine, e doar eşecul tău, eu te-am ascultat şi am luat act. Ai reuşit să te faci auzit, primeşti morcovul la fel ca Viktor Orban.

Mesele, scaunele şi decorul de protocol vorbesc uneori mai mult decât liderii politici, formele pot influenţa, de fapt, starea de spirit a unei întrevederi şi chiar rezultatele negocierii. Dacă îşi anunţă vizita vecinul care doreşte să vă convingă să vă ţineţi noaptea câinele fioros în ţarc, şi nu în faţa porţii lui, achiziţionaţi-vă rapid o masă ca a lui Putin. Nu uitaţi de bucheţelul de toporaşi care va orna delicat masa, prin petalele cărora îl veţi urmări şi îi veţi asculta, dacă va fi posibil, pledoaria: stilul stick and carrot (băţ şi morcov) într-o negociere nu va da greş niciodată.

Cristina Danilov este psiholog