anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

sambata, 21.05.2022

Instituţiile reprezentative ale Iaşului cultural, puse la pământ de facturi

Năucitor! Factură E.ON de 70.000 euro pe o lună, la Teatrul Național

GALERIE
Teatrul_National_Iasi
  • Teatrul_National_Iasi
- +

Lovituri năucitoare sosite la plic, la instituţiile de cultură ale Iaşului. Facturile doar la electricitate, însumate, la principalele instituţii de cultură din Iaşi, pe o singură lună, sunt aproape duble faţă de bugetul total anual de venituri şi cheltuieli, adică salarii, utilităţi, reparaţii etc., ale unei şcoli generale mari. Adică, aproximativ 400.000 de lei. Dacă nu vor găsi ajutor din partea statului, multe dintre instituţiile de cultură vor fi nevoite fie să renunţe la premiere, la vernisaje, fie la anumite spectacole, sau chiar să pună lacăt pe uşile unor secţii muzeale. Tristul campion al acestui clasament sumbru este Teatrul Naţional: facturile însumate la gaz metan şi curent sunt de, ţineţi-vă bine, 70.000 de euro. Nici celelalte instituţii, precum Palatul Culturii sau Teatrul „Luceafărul", nu stau deloc pe roze.

70.000 de euro - valoarea a două focuri, gaz şi curent, care zdruncină Teatrul Naţional ieşean. De altfel, toate instituţiile de cultură din Iaşi sunt lovite din plin cel puţin din două părţi, la început de an. O dată de restricţiile impuse de pandemie, cu prezenţa de 30% a publicului în sălile de spectacol, şi a doua oară cu facturile majorate la utilităţi. Primele veşti negre au venit din partea companiilor de distribuţie a energiei electrice.

Cea mai mare notă de plată este la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri". Sala Mare are 750 de locuri, la stal, lojă şi balcon, 1.418 lămpi electrice şi candelabru cu 109 becuri. Chiar dacă, în decembrie, numărul de spectatori a fost redus la jumătate, aplauzele la scenă deschisă au fost din plin. Dar au costat buzunarul instituţiei.

„Facturile pe luna decembrie la gaz şi electricitate au următoarele sume: 58.652 euro a fost factura la gaz, şi 9.787 euro factura de curent electric. Noi am reuşit să obţinem şi compensare la ele, deci în jur de 40.450 euro va fi factura la gaz şi 7.344 euro la curentul electric, în total, undeva la 47.794 euro pentru gaz şi curent electric. Aceste facturi sunt prea mari în condiţiile în care şi bugetele au devenit din ce în ce mai mici. Încasările le folosim pentru a achita bunurile şi serviciile”, a declarat Daniel Busuioc, director artistic al Teatrului. Ambele facturi sunt la E.ON (Delgaz Grid).

La Complexul Muzeal "Moldova", din care face parte Palatul Culturii, nota de plată la curent pe decembrie 2021 este triplă faţă de media lunară a anului trecut. Iluminatul la Palatul Culturii, emblema Iaşului, a costat nu mai puţin de 33.000 de euro în luna Sărbătorilor de Iarnă, cam cât concertul de 3 ore oferit de Municipalitate chiar în faţa edificiului, în ziua dintre ani. Raportat la propriile cheltuieli, Palatul Culturii a cheltuit în decembrie anul trecut de trei ori mai mult, faţă de luna august a aceluiaşi an.

„Pe luna decembrie avem de achitat doar pentru Palatul Culturii 31.751 de euro, iar per total, pe toate muzeele, incluzând Complexul Muzeal Moldova din Iaşi, factura pe decembrie este în valoare de 34.940 euro. Comparativ cu celelalte luni, în luna august 2021, factura a fost de 12.821 euro. Este foarte dificil, noi am făcut solicitări de compensare către Electrica Furnizare, şi să sperăm că vom reuşi. Dacă nu vom primi un ajutor, ar fi dificil, pentru că nu reuşim să avem aceste sume, care sunt uriaşe, şi foarte greu de imaginat că putem să achităm asemenea sume către furnizorii pe care îi avem. Ar fi nevoie să se tripleze numărul de vizitatori”, spune Valentina Druţu, manager interimar al Complexului Muzeal "Moldova".

Temperatura, rol crucial în conservarea operelor de artă

În acelaşi timp, facturile la gazele naturale pe lunile decembrie 2021 şi ianuarie 2022 pentru Palatul Culturii din Iaşi încă nu au fost emise, se arată într-un răspuns transmis la solicitarea „Ziarului de Iaşi” de către Complexul Muzeal Naţional „Moldova” (CMNM), însă conducerea instituţiei estimează că vor avea o valoare mult mai mare faţă de facturile anterioare, cel puţin factura aferentă ultimei luni din anul trecut.

Temperatura joacă un rol crucial în conservarea operelor de artă, aşa că nici vorbă de a se face economie la încălzire. Anul trecut, 263.550 de oameni au vizitat Palatul Culturii din Iaşi, mai mult decât dublu faţă de anul 2020, când au fost 101.297 de vizitatori. Totuşi, faţă de anii anteriori, numărul vizitatorilor s-a redus drastic din cauza pandemiei de Covid-19 (în anul 2019 au vizitat Palatul Culturii din Iaşi 317.332 de oameni), astfel încât este aproape imposibil ca veniturile încasate să acopere costul facturilor cu noile tarife.

„Toate încăperile din Palatul Culturii Iaşi sunt încălzite. În conformitate cu prevederile HG 1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, temperatura optimă pentru obiectele de patrimoniu este cuprinsă între 1° şi 18°C. Nu credem că pot fi acoperite costurile facturilor la gazele naturale pentru lunile decembrie 2021 şi ianuarie 2022 din încasările provenite din vizitarea Palatului Culturii”, au precizat reprezentanţii CMNM Iaşi.

Teatrul „Luceafărul", factura enormă, la acelaşi consum

Nici câţiva metri peste drum de Palatul Culturii, la Teatrul „Luceafărul", situaţia nu este roz în spatele cortinei, ci întunecată, ca înainte de spectacol.

„Factura la gaz este enormă, fiind în valoare de 60.000 de lei, adică aproximativ 12.000 de euro, la acelaşi consum ca în anul precedent, adică această majorare extraordinară vine din majorarea tarifelor la gaz metan. Nici în noiembrie nu a fost o factură mică, atunci a avut o valoare de 8.090 euro. Sunt foarte mari aceste facturi, şi vor afecta bugetul tuturor instituţiilor de cultură, publice, şi nu putem decât să sperăm că nu vom ajunge în situaţia nefirească să diminuăm bugetele pentru spectacole ca să putem achita aceste facturi. Ar fi complet nefiresc. Noi sperăm ca ANRE-ul, Ministerul Energiei, autorităţile care au competenţe pe această direcţie să vadă, post-factum, ce se poate face. E liberalizare, înţelegem, economie de piaţă, dar în societăţile aşezate există nişte agenţii şi mecanisme care să echilibreze situaţii de genul celor semnalate, pentru că, desigur, pentru furnizori este un business şi vor să-şi maximizeze profiturile. Aici ar trebui să se intervină, pe direcţia asta. De altfel, s-au văzut şi la populaţie că au venit facturi umflate îngrozitor, a spus Oltiţa Cîntec, director artistic al Teatrului "Luceafărul".

De două ori mai mult la Operă

La Opera Naţională Română Iaşi, care este copilul orfan al mediului cultural ieşean, cel puţin când este vorba de “acasă", adică de un spaţiu propriu, dacă facturile vor veni cu aceeaşi suită de zerouri în coadă, se poate trage cortina la multe dintre spectacole.

Factura pe energie la Opera din Iaşi are o sumă dublă faţă de ce aveam înregistrat până în prezent. Mai exact, este vorba de 21.236 euro, faţă de 8.696 euro. Însă eu sunt încrezător că lucrurile vor fi sub control atâta vreme cât, inclusiv într-o discuţie avută cu ministrul Culturii, ni s-au dat asigurările că va exista o compensare şi pentru instituţiile de spectacol, aşa încât nu cred că vor fi probleme din acest punct de vedere. Executivul a şi adoptat o astfel de hotărâre cu referire la compensaţiile care vor fi asigurate şi pentru instituţiile de cultură, a declarat Daniel Şandru, managerul interimar al ONR Iaşi.

Se ştie deja că majoritatea spectacolelor susţinute de ONRI au loc în clădirea somptuoasă a Teatrului Naţional.

Dar cine câştigă, totuşi?

“Ziarul de Iaşi” a discutat despre subiect şi cu prof. Cristian Popescu, prodecan al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza”, dar şi cu conf. Dan Chirleşan, cadru didactic la FEAA.

Cristian Popescu: „Scumpirile la gaze şi energie sunt un subiect fierbinte. Cauzele pot fi multiple, dar în esenţă este vorba despre un cumul de factori. Pe de-o parte vorbim de o criză europeană şi chiar globală, cauzată cel mai probabil de anumite manipulări ale jucătorilor mari, printre care merită să amintim şi Rusia. Şi se vede că acum Rusia joacă şi cartea gazelor la masa negocierilor în conflictul cu Ucraina. Pe de altă parte, vorbim de factori interni care ţin de disfuncţionalitatea pieţei energiei şi gazelor. O piaţă care a fost oricum, doar liberă nu. Orice economist ştie că, pentru a funcţiona eficient, o piaţă are nevoie de jucători numeroşi şi preţuri libere. Or, pe piaţa românească a fost exact pe dos. S-au acordat licenţe la un număr redus de jucători, iar preţurile au fost mereu reglementate. De curând s-a încercat liberalizarea, dar atât momentul cât şi pregătirea acestuia au fost extrem de nepotrivite. Este firesc ca în economia de piaţă să avem preţuri libere. Dar, dacă liberalizarea se produce pe o piaţă acaparată de câţiva jucători, atunci riscul de monopol sau înţelegeri de tip cartel este foarte ridicat. Opinia mea este că aşa s-a întâmplat la noi. Cei câţiva «băieţi deştepţi» care au căpuşat mereu sistemul au creat acum o reţea de vânzare-revânzare pe un lanţ de aprovizionare-distribuţie foarte lung, care a condus la creşteri intolerabile ale preţurilor la consumatorul final. Guvernul s-a speriat şi acum dă înapoi, promiţând o nouă plafonare care, chipurile, ar trebui să rezolve măcar parţial problema. Opinia mea este că nu va face altceva decât să o amplifice. Aceste bâjbâieli patetice zăpăcesc şi mai mult o piaţă disfuncţională, astfel încât nimeni nu va mai putea să emită previziuni corecte atât de necesare în luarea deciziilor antreprenoriale. Drept urmare, «băieţii deştepţi» vor câştiga, consumatorii casnici şi firmele vor pierde, iar statul va demonstra încă o dată, dacă mai este necesar, cât de incompetent este atunci când intervine în mersul pieţelor. În capitalism, statul ar trebui să fie cel care face regulile, şi nu jucător. Iar atunci când regulile sunt proaste, cum e şi cazul celor din domeniul energiei, soluţia nu stă în reglementare, ci în dereglementare, dar făcută cu pricepere şi nu populist, nici de către Supermani şi nici de către baroni, fie ei locali sau centrali”, este de părere economistul Cristian Popescu.

Dan Chirleşan: “De unde plecăm în această poveste tristă a preţului la energie? Să privim poziţia de start a României. Ţara noastră a intrat în criza energetică având în mână câteva atuuri puternice, precum o independenţă energetică de top în statele UE şi un mix energetic echilibrat, doi factori care ar fi putut să tragă preţurile în jos, mult sub media europeană, nu le-a fructificat.

Pe de altă parte, în România ştim că există o lipsă cronică a investiţiilor în acest sector în ultimii 5 ani, la care adăugăm că asistăm la o politizare excesivă, care a condus la o deprofesionalizare a funcţiilor critice din sectorul energetic, la o slabă capacitate de reglementare a autorităţilor şi la o liberalizare a pieţei energiei prost administrată şi gestionată de aceste elite politice narcisiste.

Astfel, în loc să ne fie mai bine constatăm că preţurile şi cotaţiile energetice din România ne conduc spre o stare de rău, ele ajungând să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană, asta chiar de la începutul acestei crize energetice.

Una din explicaţii este că România a ratat şansa de a avea preţuri cu circa 30% sub mediile europene, nefructificând poziţionarea mai bună pe care o avea, preferând să se confrunte cu tendinţa globală a scumpirii energiei.

Desigur că România nu putea scăpa de factorii generali care au scumpit energia în toată lumea, dar modelul de piaţă nefuncţional şi deprofesionalizarea celor ce ocupă funcţii înalte sunt printre factorii interni ai ratării şanselor noastre de a fi mai echilibraţi.

Cine câştigă şi cine pierde? Folosindu-ne de puţinele date publice existente privind piaţa gazelor naturale şi a componentelor de cost observăm că în timp ce profitul operatorilor de pe piaţa gazelor naturale este aşteptat să reprezinte 6% din totalul facturilor încasate în acest an (faţă de 4% în 2020), veniturile la bugetul de stat din aceste facturi vor ajunge să reprezinte 64% (faţă de 40%).

În momentul de faţă preţurile producătorilor de gaze care depăşesc 85 lei/MWh iau calea în proporţie de 85% către bugetul de stat! Asta după ce se aplică pentru aceleaşi gaze impozitarea normală, redevenţă, acciză, tarife de licenţiere, tarife de autorizare etc. Statul «dădacă» prin elitele sale politice «dă cu o mână» și «ne golește la buzunare cu ambele mâini»”, a precizat Dan Chirleşan.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de AUR şi sporturile

Nicolae GRECU

Generaţia de AUR şi sporturile

Stimaţi iubitori de fotbal şi sporturi din spaţiul carpato-danubian-pontic, realizăm acum că noi, condeierii, pixarii şi tastatorii în domeniu am greşit în masă în aprecierile noastre.

opinii

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

Lumina de la capătul Luminiţei

pr. Constantin STURZU

Lumina de la capătul Luminiţei

Aşa cum ni se relatează în pericopa evanghelică ce se citeşte mâine în bisericile ortodoxe (de la Ioan 4, 5-42), Iisus are un dialog deloc comod cu o femeie ce venise să scoată apă de la o fântână din Samaria, de lângă cetatea Sihar, acolo unde Domnul, ostenit de călătorie, se aşezase în aşteptarea ucenicilor plecaţi să cumpere de mâncare.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Articolul se referă pe scurt la apariţia componentei romanice a conştiinţei inaţionale a românilor.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.