Noua Lege a Educaţiei: propuneri interesante venite de la Iaşi. Ce părere aveţi de compensarea chiriei pentru profesori?

„Statutul personalului trebuie să reflecte ipostaza socială a respectivei categorii în societatea respectivă. Eu cred că este foarte important ca un statut să sublinieze o serie de drepturi care să facă profesia de angajat al sistemului de învăţământ să fie una atractivă. Nu putem afirma acest lucru. Deci statutul care există în proiectul Legii Educaţiei Naţionale este un simulat”, declară Laviniu Adrian Lăcustă, Preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitardin (USLIP) Iaşi.

Această profesie presupune o multitudine de drepturi. Există contractul de muncă ce aminteşte drepturile unui cadru didactic, însă, cele mai clare şi mai bine definite sunt cele din lege. Laviniu Adrian Lăcustă spune că sistemul de învăţământ românesc s-a lovit de acest impediment, pentru că anumite aspecte pe care ar fi trebuit să le surprindă într-un contract de muncă intrau în contradicţie cu legea.

„De exemplu, vrei să acorzi o primă pentru ceva la o anumită categorie. Nu o poţi prinde în contract. Contractele nu fac referire la zone de beneficii salariale. Contractele fac referire, în general, la zilele libere pe care le poţi avea, la sărbătorile legale şi la concediile fără plată pe care le poţi lua, în contextul în care şi acestea au acoperire legală. Din acest motiv spun că legea şi acest statut al profesorului sunt foarte importante. Dacă tot ne gândim să facem o lege bună şi modernă, ea trebuie să reflecte statutul social al profesorului în respectiva societate”, adaugă acesta.

Salarii mici, aşteptări mari

Uniunea Sindicaliştilor pe Învăţământul Preuniversitar din Iaşi a înaintat câteva propuneri concrete Ministerului Educaţiei, printre care se regăseşte şi susţinerea de către statul român a chiriei profesorilor. Profesorii debutanţi au un salariu de aproximativ 2.400 de lei net. Pentru o chirie acceptabilă, la ora actuală, aceştia ar trebui să plătească în jur de 1.500 de lei, iar, astfel, rămân cu 900 de lei.

Dacă adăugăm şi plata utilităţilor, „practic, acel profesor va fi un muritor de foame”. „Ori facem salariile competitive, iar un salariu atractiv şi competitiv, după părerea mea, ar trebui să plece minimum de la 4.000 de lei net, în mână, ori ne gândim la facilităţi care să îl atragă, pentru că altfel intrăm pe această pantă pe care oricum suntem, panta neatractivităţii sistemului. Nu poţi să vorbeşti de echitate într-o lege, aşa cum se vorbeşte în Legea Educaţiei, şi să nu te gândeşti cum poţi asigura echitatea”, spune Laviniu Adrian Lăcustă.

Nu se poate vorbi despre echitate în cazul personalului didactic care face zilnic naveta în mediul rural. Statul ar trebui fie să îi asigure o locuinţă, fie să îi deconteze banii cheltuiţi pentru navetă. Educaţia este o politică naţională, nu locală. Chiar dacă unii primari sunt mai mult sau mai puţin interesaţi de faptul că au sau nu profesori la clasă, statul trebuie să intervină.

Funcţionarilor precum judecătorii sau procurorii le este plătită chiria, dacă nu au deja o locuiţă. Având în vedere că salariile acestora pleacă de la 4.000 de lei, logica distribuirii drepturilor cadrelor didactice se află sub semnul întrebării. În contextul în care ei oricum au mai mult, tu le mai asiguri şi chiria.

„Încep să mă întreb care este logica statului român. Adică celor care oricum au mai mult, le mai este achitată şi chiria, iar celor care au foarte puţin, nu li se dă nimic, nu sunt ajutaţi deloc. Aici se vede interesul. Nu este corect, nu este principial. Trebuie să ai grijă şi de zona de educaţie, dacă vrei să faci educaţie, dacă nu, asta este, vorbim de tentative de educaţie”, mărturiseşte preşedintele USLIP Iaşi.

Fără modificarea normei pentru cei cu peste 25 de ani vechime

Norma standard a unui profesor până în 25 de ani vechime, de gimnaziu sau liceu, este de 18 ore. Din anul 1997 cadrele didactice care au gradul I au dispus de următorul drept: cei care depăşesc 25 de ani vechime pot avea doar 16 ore în norma de predare, dacă fac o cerere.

„E şi normal acest drept, pentru că apare o uzură. Are şi o logică medicală această degrevare de ore. Respectivul profesor care ajunge la 25 de ani vechime nu mai este în aceeaşi formă, pentru că sistemul de educaţie este unul de uzură psihică, în primul rând. Atunci, respectiva degrevare de 2 ore vine ca o recompensă a unui efort depus în timp, dar şi a faptului că ai avansat până la gradul didactic I, care este obţinut prin examen, nu este un premiu”, spune Laviniu Lăcustă.

Bolile profesionale

Printre propunerile înaintate Ministerului s-a numărat şi recunoaşterea bolilor profesionale, întrucât este vorba de un sistem cu multe probleme generate pe o perioadă lungă de timp. S-a cerut recunoaşterea şi tratarea acestora prin recompense sau zile libere de concediu plătit.

„Aş fi mers mai departe şi as fi propus pensionarea în învăţământ la vârsta de 58 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi, cu posibilitate de prelungire de încă trei ani pentru toţi cei care doreau. De asemenea, şi posibilitatea de a ieşi la pensie anticipat cu 2 ani”, adaugă Laviniu Lăcustă.