Cum lovește războiul la Iași. Scăderi drastice la vânzarea apartamentelor. Creșteri la terenuri
În perioada ianuarie - martie 2022, vânzarile de apartamente au crescut luna de luna, pe (...)
citeste totjoi, 19.05.2022
Revigorarea economică a celor două oraşe va depinde de cât de repede şi de cât de eficient se vor recupla la spaţiul moldovenesc. În perspectiva revigorării sistemului de circulaţie suprapus „istmului ponto-baltic“, destructurat acum, există mari şanse ca această zonă să redevină o convergenţă de prim ordin.
Dacă ar fi să încep enumerarea oraşelor în declin din România, Galaţiul şi Brăila s-ar afla pe primele două locuri! Oraşul moldovean nu mai depăşeşte în prezent nici 236 mii locuitori (estimare, pornind de la populaţia rezidentă în mediul urban la 1 ianuarie 2018, ce era la nivel de judeţ de 276 mii locuitori - cf. INSSE), iar Brăila de abia mai atinge 160 de mii de locuitori. Pentru a observa măsura replierii celor două oraşe, am să vă reamintesc populaţiile lor la recensămintele din 1992, 2002 şi 2011. Pentru Galaţi, populaţia a evoluat astfel: 326 mii locuitori în 1992 (locul al V-lea, după Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Cluj), 298 mii, în 2002 (locul al VI-lea, fiind depăşit şi de Craiova) şi 249 mii, în 2011 (locul al VII-lea, înaintea sa aflându-se atunci, ca şi acum, şi Braşovul). În cazul Brăilei, replierea a fost de la 234 mii - în 1992, la 216 mii - în 2002 şi 180 mii - în 2011. Astăzi, întreaga populaţie urbană a judeţului de abia mai depăşeşte 180 mii locuitori.
Nici dacă adunăm populaţiile celor două oraşe şi ale comunelor vecine (adică: Tuluceşti, Vânători, Smârdan, Schela, Braniştea şi Independenţa - Galaţi şi Chiscani, Cazasu, Siliştea şi Vădeni - Brăila), relativ mici din punctul de vedere demografic şi stagnante în raport cu alte spaţii periurbane, nu obţinem decât aproximativ 422 mii locuitori. Nici dacă alăturăm şi UAT-urile tulcene de peste Dunăre (Măcin, Grindu, Jijila, I.C. Brătianu, Văcăreşti şi Smârdan), nu mai obţinem decât ceva mai mult de 440 mii locuitori. Cu alte cuvinte, pică mitul celui mai mare areal urban după Bucureşti, pentru că şi zonele urbane funcţionale (ZUF) ale Constanţei, dar şi cele ale Braşovului, Clujului, Iaşului şi Timişoarei au peste 450 mii de locuitori!
Din punctul de vedere teoretic, nici nu se pune problema existenţei unui areal urban funcţional Galaţi-Brăila. Nici naveta dintre componentele arealului, fenomen luat ca reper simplificat în decupajele ZUF europene (FUA în engleză), nu demonstrează că ar funcţiona un tot unitar. Sunt doar componente disjuncte spaţial şi (mai ales !) funcţional, iar o zonă metropolitană care să combine UAT-urile amintite, nu va naşte automat şi o ZUF, care va rămâne aspiraţie încă mult timp!
Problema majoră e că aceşti poli urbani vor continua să se degradeze, pentru că nu au forţa teritorială nici măcar a Constanţei sau Braşovului (ce au hinterlanduri regionale reduse). Deşi oraşe porturi, sunt departe de a fi integrate eficient într-un sitem de relaţii la nivel global. Mai mult, Galaţiul a primit o lovitură grea, odată cu anunţul retragerii Acelor Mittal de pe platforma siderurgică a oraşului. Din această cauză, nu va fi nici o surpriză dacă Galaţiul va ajunge la sub 200 de mii de locuitori în 10-15 ani, aşa cum şi Brăila, în maxim 5-6 ani, va coboră sub 150 de mii de locuitori.
Din pacate, cele două oraşe sunt ocolite de marile relaţii continentale, în ciuda faptului că Galaţiul se află poziţionat în zona celei mai mari intersecţii naturale a României (confluenţa văii Dunării cu valea Siretului - care şi-a mai conservat din caracterul de axă structurantă a teritoriului Moldovei şi valea Prutului - din pacate, devenită o veritabilă fortăreaţă, indusă de tectonică geopolitică extrem de activă din zona central şi est europeană).
Ratarea ca poli urbani semnificativi la nivelele scalare naţionale şi trans-naţionale e evidentă! Cel puţin pe termen mediu şi scurt (10-20 de ani) ar fi de dorit măcar stoparea declinului.
O strategie comună a celor două oraşe, ar putea fi un avantaj, dar nu unul suficient! Cele două judeţe nu mai au decât 808 mii locuitori (puţin mai mult decât judeţul Iaşi - 790 mii în ianuarie 2018). Dacă un aeroport ar putea face obiectul unei strategii comune, limitată la nivelul celor două judeţe, când vorbim de cuplarea celor două oraşe la un sistem rutier de mare viteză, de exemplu, strategia trebuie să depăşească nivelul local, pentru că obiectivul principal nu ar trebui să fie acela de a ajunge mai repede la Bucureşti, ci de a redeveni o zonă de convergenţă rutieră care să conteze la nivel regional european, urmărind şi consolidarea rolului portuar al celor două oraşe. Din această perspectivă, o şosea rapidă care să cupleze zona la A7, ar fi mai eficientă dacă ar avea nodul, nu în zona Buzăului, ci undeva mai la nord, în judeţul Vrancea, pentru a recupla Galaţiul la hinterlandul său portuar tradiţional. O astfel de geometrie va asigura şi relaţia directă către Transilvania, prin Braşov. Mai mult, nu trebuie neglijat rolul teritorial pe care îl va juca podul peste Dunăre de la Brăila (singurul proiect major al zonei), care are toate şansele să devină un proiect de importanţă regională, dacă ţinem cont de faptul că acest pod e mai important pentru Moldova şi pentru nord-estul Munteniei decât pentru Bucureşti. În relaţia cu Bucureştii ar trebui priveligiată ruta prin Slobozia, spre autostrada Soarelui, care ar fi o cale eficientă şi pentru transportul mărfurilor din Moldova către portul Constanţa sau spre estul Balcanilor, în condiţiile în care un drum expres de la Brăila la Constanţa nu va fi niciodată o prioritate!
Nu e nimic nou în ceea ce am scris aici. Galaţiul şi Brăila au funcţionat ca repere economice importante într-un sistem teritorial regional european al „istmului“ ponto-baltic, care, din nefericire, a fost deconstruit în ultimul secol şi jumătate, odată cu închiderea statelor naţionale şi privilegierea altor relaţii. Acum mai bine de un secol, când se vorbea de drumul principal al Moldovei de pe valea Siretului, de relaţia dintre Galaţi şi hinterlandul său portuar era vorba şi nu de relaţia deturnată către Bucureşti - bineînţeles, foarte utilă şi această. Oricum, revigorarea economică a celor două oraşe va depinde de cât de repede şi de cât de eficient se vor recupla la acest spaţiu.
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cum lovește războiul la Iași. Scăderi drastice la vânzarea apartamentelor. Creșteri la terenuri
Care e secretul viceprimarului acuzat de trădare? Alţii ca el au plecat acasă în câteva luni
Complexul sportiv din Sărărie al Universității „Cuza”, schimbat radical faţă de anul trecut
Blocul interlopului Oarză, ridicat în total răspăr cu legea. A sărit la bătaie la oamenii legii
Chirica şi Harabagiu, din lac în puț la DNA. Noile încadrări juridice
Cine va fi antrenor la Poli Iași? Un fost secund al naționalei României?
Începe procesul colonelului care spune că a deranjat relaţiile intime din interiorul DNA Iaşi
Crimă conjugală înfiorătoare: a pus capăt disputei cu soţia tăindu-i gâtul prin somn
Ceremonii inedite la Agronomie, la finalul de an, azi: o scenă pe stadionul de rugby
A murit pictorul Henry Mavrodin. "A plecat să picteze în lumină înconjurat de îngeri"
Popescu: Eu şi acum spun că avem un preţ foarte mare la gaz, nejustificat
Statele Unite ale Americii şi-au redeschis ambasada de la Kiev
George Simion, scandal la Digi24. A încercat să intre în sediu, dar a fost alungat (VIDEO-UPDATE)
Cine este românca care a murit în Thailanda în timp ce își făcea un selfie
Grecia renunţă la purtarea măştii în locurile publice închise
Anularea certificatului digital COVID-19 la nivelul UE, dezbătută
Croația se va împotrivi primirii Finlandei și Suediei în NATO
Tanc rusesc lovit de ucraineni la câțiva kilometri de granița cu Rusia
Poşta Română va distribui cardurile din programul ''Sprijin pentru România''
Jocurile „Special Olympics” din Malta: Iaşul are patru medaliaţi
Performanţă studenţească ieşeană: Un pod de 79 kg a susţinut greutatea unui autoturism
Cum sa creezi o relatie bazata pe emotie cu angajatii firmei tale (P)
O studentă de la Cuza se plânge de calitatea preparatelor servite la cantina universităţii
Clubul JUNIMEA –SCRIPTOR anunţă că îşi ca desfăşura activitatea săptămânal
”Booster” anticovid pentru copiii din SUA cu vârsta cuprinsă între cinci şi 11 ani
Un suporter al Nottingham Forest i-a dat un cap în figură unui jucător al echipei Sheffield United
Creștere accentuată a cazurilor de pneumonii comunitare în vestul ţării. Cum se manifestă
Lovituri devastatoare la un meci de box. Unul dintre luptători a fost aruncat din ring (VIDEO)
Un desen a lui Michelangelo, estimat la 30 de milioane de euro, a fost scos la licitaţie
Ciolacu îşi îndulceşte declaraţiile: Asta nu înseamnă că cineva va veni cu noi impozite
Blocajul rutier de aproximativ 2 kilometri la Vama Siret pe sensul de ieşire din ţară
Atacul rasist de la Buffalo, pregătit în mod meticulos timp de mai multe luni
Cinci copii ținuți în robie de un fermier care i-a închiriat de la părinţi
Un colonel ucrainean explică de ce Insula Şerpilor este importantă pentru Moscova
Ucraina deschide la Kiev primul proces pentru crime de război după invazia rusă
Monturile piciorului ( Hallux valgus ): simptome, diagnostic și tratament
Disney+ nu va afişa multe reclame. Serviciul va fi disponibil şi în România din 14 iunie
Meta a şters zeci de milioane de incitări la violenţă de pe Facebook
Echipa lui Ianis Hagi va juca astăzi finala Ligii Europa cu Eintracht Frankfurt
Cel mai mare proprietar de avioane din lume a pierdut 113 avioane în favoarea Rusiei
Forţele ucrainene de apărare aeriană distrug 11 drone inamice şi patru rachete de croazieră
Preţurile petrolului au crescut marţi, temporar, la peste 115 dolari pe baril
Dr. Corneliu Dobre: Vitiligo poate fi ameliorat, dar nu vindecat
New Iasi Architecture 2022. Cum poate fi pus în valoare patrimoniul arhitectural și cultural (P)
Cătălin ONOFREISpaima Constituţiei |
Florin CÎNTICOmnia Vincit Amor |
Grigore ILISEIDorul şi amintirea de-a pururi |
Alex VASILIUEnescu în presa română (I) |
Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.