Asociaţiile civice ieşene care militează pentu construcţia autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş s-au întâlnit, marţi, cu reprezentanţii locali ai PSD, ALDE şi Pro România pentru a discuta despre acest proiect, propunându-le la final să semneze o declaraţie comună.

Prezenţi la întâlnire, senatorul PSD Vasile Toma şi viceprimarul ALDE de Iaşi Radu Botez au refuzat să semneze documentul, motivând că asociaţiile civice cer renunţarea la parteneriatul public-privat pentru tronsonul Iaşi-Târgu Neamţ, însă procedura se află în derulare.

"Am discutat azi dimineaţă (marţi dimineaţă - n.r.) cu doamna premier Dăncilă şi cu şeful CNAIR privind stadiul autostrăzii. Există o procedură în curs. Până pe 5 august se depun ofertele pentru licitaţia pe tronsonul Iaşi-Târgu Neamţ. Nu putem cere să renunţăm acum. Nu ştim ce va fi, pot fi depuse oferte sau poate fi o amânare. Dacă există voinţă se poate face şi parteneriat public-privat“, a declarat senatorul PSD Vasile Toma, la finalul discuţiilor.

Toma a adăugat că temerea privind introducerea unei taxe de autostradă pentru acest tronson este nejustificată, explicând că “atunci când vom avea o autostradă cap-coadă în România, oricum va fi cu taxă, pentru că banii de la buget nu sunt suficienţi pentru întreţinere“.

Senatorul PSD a precizat că toţi aleşii social-democraţi de Iaşi se bat pentru acest proiect, însă nu este suficient, pentru că “fiecare judeţ are interesul lui“. El a dat exemplul Bacăului, unde aleşii susţin construcţia autostrăzii Bacău-Braşov.

Unul dintre liderii asociaţiilor civice, Dorin Dobrincu, a spus că, fără voinţă politică, autostrada Iaşi-Târgu Mureş nu se va face, în timp ce un alt reprezentant al societăţii civile, Ionel Apostol, a afirmat că nu crede că soluţia optimă este parteneriatul public-privat.

Reprezentantul Pro România Iaşi, Vasile Roman, a semnat declaraţia comună în varianta propusă de mişcările civice.

Săptămâna trecută, filialele ieşene PNL, USR, PLUS şi PMP, dar şi mai multe asociaţii civice, au anunţat că vor sesiza Avocatul Poporului privind încălcarea de către guvern a legii referitoare la autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

Asociaţiile civice ieşene “Moldova vrea Autostradă“,“Împreună pentru A8“ şi “Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei“ au organizat, în 23 iulie, o întâlnire cu şefii partidelor de opoziţie din Iaşi, la finalul căreia a fost semnată o declaraţie comună privind susţinerea proiectului autostrăzii A8.

Declaraţia a fost semnată de şefii locali ai PNL, USR, PLUS şi PMP, dar şi de reprezentanţii celor trei asociaţii civice care militează pentru autostradă.

Vicepreşedintele asociaţiei “Împreună pentru A8“, Cătălin Urtoi, declara la finalul întâlnirii, într-o conferinţă de presă, că semnatarii declaraţiei cer guvernului să renunţe la realizarea autostrăzii în parteneriat public-privat.

Totodată, liderii locali PNL, USR, PLUS şi PMP, dar şi asociaţiile civice, solicită înfiinţarea Unităţii de Implementare şi Management a proiectului Autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, structură care să fie în subordinea Ministerului Transporturilor, din care să facă şi reprezentanţi ai societăţii civile ieşene.

De asemenea, participanţii la întâlnire au convenit să sesizeze Avocatul Poporului privind încălcarea de către guvern a legii Autostrăzii A8, votată toamna trecută în Parlament.

Tot săptămâna trecută, asociaţiile “Moldova vrea autostradă“, “Împreună pentru A8“ şi “Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei“ au precizat, într-un comunicat de presă, că anunţul premierului privind scoaterea autostrăzii Comarnic-Braşov din schema de finanţare în parteneriat public-privat şi declararea proiectului drept prioritate naţională “a creat stupoare şi o profundă nemulţumire în Moldova“.

Cele trei asociaţii i-au adresat o scrisoare deschisă premierului Dăncilă, prin care îi cer o întrevedere pe tema autostrăzii Moldovei.

Potrivit reprezentanţilor celor trei asociaţii, din declaraţia publică a premierului Dăncilă, românii au înţeles că zona Moldovei nu are nicio importanţă pentru guvern şi că “regiunea nu se înscrie în niciun fel de prioritate, nici naţională, nici regională, nici judeţeană, nici măcar comunală“. (news.ro)