Caută 
4 MIN
Cum au decurs recensămintele organizate pe teritoriul României și cum a evoluat populația Iașului în ultimii peste 160 de ani.
Până la începutul lunii în curs, ieșenii au completat peste 100 de mii de chestionare în faza de autorecenzare a Recensământului Populației și Locuințelor. Practic, o medie de 35 de mii pe săptămână. Amintim că în perioada 14 martie – 15 mai se desfășoară prima parte a revensământului, cea în care oricine poate să completeze chestionarul singur sau asistat de un recenzor. De pe 16 mai și până pe 17 iulie sunt programate interviurile față în față, respectiv recenzorii îi vor vizita acasă pe cei care nu au participat la prima etapă.
La mijlocul perioadei de autorecenzare, cei mai mulți participanți care au completat chestionarul sunt din Iași, Miroslava, Pașcani, Valea Lupului, Belcești, Ciurea și Holboca, iar cei mai puțini, din Dolhești, Roșcani, Hărmănești, Gropnița, Todirești și Răchițeni.
Obiectivul principal al acestei „numărători naționale” este stabilirea efectivului populației aflate în țară, inclusiv al celor care sunt plecați de mai puțin de 12 luni, momentul de referință fiind 1 Decembrie 2021.
Mai mulți sau mai puțini decât la ultimul recensământ?
Rezultatul recenzării îl vom afla abia la sfârșitul anului, ne-a explicat Doina Pară, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică. Informațiile colectate până pe 17 iulie urmează să fie prelucrate, iar procedura e de durată chiar dacă Recensământul 2021 (numit așa pentru că trebuia să fie făcut anul trecut) se desfășoară exclusiv online.
Într-o serie de articole publicate zilele trecute în Ziarul de Iași, lector dr. George Țurcănașu, de la Facultatea ieșeană de Geografie și Geologie, a anticipat deja rezultatul. „Vom fi mai puțini la recensământ în raport cu estimarea Institutului Național de Statistică privind populația rezidentă. Vom fi mai puțini și în România, și în Moldova, dar și în Iași”, susține el.
De altfel, așteptările nu sunt optimiste, după ani în care sporul natural s-a menținut negativ, în vreme ce migrația forței de muncă a continuat. În Bulgaria vecină, recensământul a fost făcut la timp, anul trecut, iar rezultatele publicate în primele zile ale lui 2022 au arătat dimensiunea reală a depopulării: în ultimii 10 ani, populația a scăzut cu 11,5 la sută, de la 7,3 milioane în 2011, la 6,5 milioane de locuitori.
Ce arată câteva din cele 14 recensăminte
De la Unirea Principatelor și până astăzi s-au făcut 14 recensăminte. Primele date oficiale rezultate în urma unui recensământ efectuat pe teritoriul României indicau o populație de 3,86 de milioane de locuitori. A fost în anul 1859. Muntenia era locuită de 2,4 milioane de oameni, iar Moldova, de numai 1,46 de milioane – arată datele respective, puse însă sub semnul întrebării de următoarele evaluări ale populației.
Un recensământ organizat pe baze științifice a fost efectuat abia în 1899, când deja se estimau că în România erau aproape 6 milioane de locuitori. Numărul stabilit exact a fost 5,95 de milioane. Orașul Iași avea pe atunci 78 de mii „de suflete”.
Primul recensământ realizat după crearea României Mari, arăta că în județul nostru trăiau 275.796 de locuitori, cea mai mare minoritate fiind cea evreiască, 40.199 de oameni. Cei mai mulți dintre aceștia, 34.662, locuiau în municipiul Iași, care număra atunci 102.872 de suflete.
La recensământul din 1941, în județul Iași locuiau 322.870 de oameni, cu peste 16 la sută mai mulți decât în 1930. Trebuie spus că limitele județului (dar și hotarele țării) erau altele. De exemplu, pășcănenii erau în județul Baia pe atunci, iar Hârlăul făcea parte din județul Botoșani. Municipiul Iași număra în 1941 111.669 de locuitori, iar în orașul Pașcani trăiau 13 mii de oameni. Tg. Frumos era pe atunci singurul oraș din județ, cu 7.706 locuitori, iar cea mai populată comună, Belcești, număra 4.449 de localnici. În satul Miroslava locuiau 376 de oameni.
Prețul unui Război Mondial
După ultimul Război Mondial, în municipiul Iași mai erau 94.075 de locuitori. Populația din Tg. Frumos scăzuse la 4.665 de oameni, câți erau și la începutul secolului, iar la Pașcani, mai puțin de 11 mii. Populația evreiască s-a redus drastic în timpul Holocaustului: 13.856 de oameni au supraviețuit războiului, aproape toți locuind în municipiul Iași. În întreg județul mai erau 277 de mii de locuitori.
Din acest moment, populația a reînceput să crească, atingând maximul consemnat de Recensământul din primăvara anului 1992: peste 800 de mii de ieșeni în județ și aproape 350 de mii în municipiul reședință. De atunci, așa cum se știe, evoluția a fost descendentă în plan național, dar scăderea nu a fost la fel de abruptă la Iași.
