Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

S-a stins din viaţă profesorul universitar Dimitrie Alexa, unul dintre fondatorii Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației

GALERIE
alexa-profesor
  • alexa-profesor
- +

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) anunță, cu regret, moartea domnului prof. univ. dr. ing. emerit Dimitrie Alexa, personalitate marcantă a electronicii de putere din Iași și din România. Făuritor de școală, profesorul a făcut parte dintr-un grup excepțional de dascăli care au pus bazele Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației (ETTI), facultate pe care a și condus-o în perioada 1992 – 2000. Redăm, în continuare, mesajul de „In Memoriam” al conducerii ETTI.

“Ni-l vom aminti întotdeauna pe domnul prof. emerit dr. ing. Dimitrie Alexa ca fiind omul veșnic îndrăgostit de facultate, de oamenii acestui loc, de știință și un împătimit al jocului de șah. A fost omul cu „O” mare, care ne-a învățat ce înseamnă dăruirea, pasiunea, umorul, generozitatea și iubirea aproapelui.

Profesorul Alexa a fost un educator motivant și inspirat, metodic și dedicat, cunoscut printre studenții săi ca un profesor ce le releva profunzimea științei microundelor. El a avut o deosebită plăcere să interacționeze cu studenții, cadrele didactice universitare și profesioniștii tineri. A coordonat mai mult de 20 de doctoranzi, majoritatea dintre ei urmând o carieră de succes în domeniul științei.

S-a născut pe 5 noiembrie 1938, la Cernăuți, în Bucovina de atunci.  În 1955 a absolvit Liceul „Costache Negruzzi” din Iași și s-a înscris la Facultatea de Electrotehnică, secția Electromecanică din cadrul Institutului Politehnic din Iași, pe care a absolvit-o în 1960. După absolvire, a lucrat la IPROMET Galați, din 1963 la IRE Iași, iar din 1968 la Centrul de Cercetări Tehnice al Academiei Române, filiala Iași.

În același an se înscrie la doctorat sub îndrumarea prof. univ. dr. ing. Vasile Prisacaru, în cadrul Institutului Politehnic Iași, iar din 1970 este titularizat pe post de asistent universitar la Facultatea de Construcții, urmând ca în 1973 sa fie promovat șef de lucrări. În 1975 obține titlul de doctor inginer cu teza: „Contribuții teoretice și experimentale privind utilizarea rațională a energiei electrice la acționările mașinilor de lucru cu viteză variabilă”.

Din anul 1976 și-a desfășurat activitatea didactică în cadrul Catedrei de Electronică a Facultății de Electrotehnică din Iași, în calitate de șef de lucrări și apoi, din luna septembrie 1981, în calitate de conferențiar. În cadrul Catedrei de Electronică a excelat în activitatea didactică, predând cursurile de „Tehnica microundelor” și de „Electronică industrială”. În anul 1990 a devenit profesor titular în cadrul Facultății de Electronică și Telecomunicații și a fost atestat conducător de doctorat.

Activitatea științifică a profesorului Dimitrie Alexa s-a concretizat în peste 200 de realizări științifice, constând din: 6 cărți, 4 tipărite la Editura Tehnică, București; 55 articole de specialitate în reviste din străinătate; 59 lucrări științifice în volumele aferente unor conferințe internaționale de specialitate; 48 articole de specialitate în reviste din țară; 26 lucrări științifice în volumele aferente unor conferințe naționale; 4 brevete de invenții și 45 contracte de cercetare.

Excelența cercetării pe care a efectuat-o a fost încununată de premii și distincții conferite de autorități științifice din țară și străinătate: Premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei Române pe anul 1989 pentru „Grupul de lucrări în domeniul electronicii de putere”; Premiul „Constantin Budeanu” al Academiei Române pe anul 2006 pentru un alt grup de lucrări; Premiul „OPERA OMNIA” aprilie 2006 acordat de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) pentru domeniul „Ştiinţe Inginereşti”.

Prof. univ. dr. ing. emerit Dimitrie Alexa a fost membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România din iulie 2006 și membru al Academiei de Științe din New York din octombrie 1994; fiind și Senior Member IEEE din iulie 1995.

Profesorul Dimitrie Alexa a contribuit activ la înființarea Secției de Electronică Aplicată din cadrul Facultății de Electrotehnică, apoi, în 1990, la înființarea Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, implicându-se și în aspectele administrative ale facultății. A fost directorul Departamentului de Electronică Aplicată în perioada 1990 – 1992; decanul Facultății de Electronică și Telecomunicații în perioada 1992 – 2000, iar prin aceste funcții de mare responsabilitate și-a asumat sarcini deloc comode în perioada post-comunistă.”

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri