Caută 
5 MIN
Managerul Spitalului de Pneumologie spune că sunt tot mai mulţi bolnavi de Covid care ajung la medic în faze grave. În acelaşi timp, medicii trebuie să externeze pentru a elibera paturi de care au nevoie cei aflaţi acasă cu forme severe de boală. Mulţi ieşeni care ajung acum la spital sunt dintre cei care nu cred în gravitatea infecţiei cu noul coronavirus.
391 de cazuri noi faţă de ziua precedentă, la Iaşi. Ne menţinem în cel mai nedorit top naţional, dar, în comparaţie cu alte judeţe din ţară, inclusiv Bucureştiul, reţeaua sanitară ieşeană primeşte în continuare bolnavi COVID-19. Până când? „Nu că suntem supraglomeraţi, suntem la un pas de colaps!“, a spus Radu Crişan Dabija, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie, spital aflat în prima linie de la începutul pandemiei.
Iaşul şi-a extins număul de paturi de ATI destinate strict celor cu infecţia cu SAR COV 2. Încă şase au apărut la Spitalul Modular de la Leţcani. Ieri, aveam 61 de locuri pentru cei cu forme grave, dintre care şase erau libere: la Spitalul de Neurochirurgie (un pat), Spitalul de Recuperare (un pat) şi secţia externă a Spitalului de Boli Infecţioase de la Leţcani (patru paturi). Situaţia în ţară este însă mult mai gravă. Un salon din cele două funcţionale de la Leţcani e plin doar de bolnavi în stare extrem de gravă, aduşi de la Giurgiu şi Bucureşti.
Nici pentru celelalte unităţi medicale aflate în prima linie, situaţia nu mai este roz demult. „La noi, se lucrează la capacitate maximă. Nu ne mai punem problema la cele două-trei paturi rămase libere de la o zi la alta, ci la câţi pacienţi externăm, ca să vedem cum putem să facem loc pentru cei care au forme severe şi se află acasă“, a spus Radu Crişan Dabija, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie.
Medicul a adăugat că situaţia este alarmantă, şi nu se va opri aici. „Deja la nivelul ţării sunt probleme cu aprovizionarea cu medicamente. La noi, deocamdată, nu. Dar mă întreb până când? Deja avem semnale internaţionale precum că producătorii nu mai fac faţă solicitărilor“, a mai subliniat Radu Crişan.
Radu Crişan a adăugat că, în ultima perioadă, s-a remarcat o creştere progresivă a pacienţilor cu forme severe de boală. Faptul că ajung în acest stadiu la spital, are o explicaţie. „Există acea masă de populaţie care nu consideră că infecţia cu acest virus este o boală gravă, că trebuie să rămâi în spital, sau nu consideră că trebuie să ceară ajutorul medicului. Se arată foarte revoltaţi pentru că nu cred şi decid să ia un tratament despre care au auzit sau le-a fost povestit pe reţelele de socializare. Am văzut chiar eu pe aceste reţele de socializare cum se sugestionează aceste scheme de tratament“, a adăugat Radu Crişan.
Medicii au atras atenţia asupra faptului că, în cazul COVID-19, tratamentul este prescris în funcţie de bolnav, de bolile asociate sau de valorile la analize. Protocolul Ministerului Sănătăţii nu este un ordin, ci doar o schemă după care medicii pot adapta tratamentul, e drept, „după fler“, pentru că se cunosc deocamdată prea puţine aspecte ştiinţifice despre acest virus. „Există oameni care fac forme foarte grave de boală, şi aceste forme grave se fac pentru că pacientul nu este urmărit de către medic. Adică, una este simţul clinic al unui doctor care îţi spune că trebuie să stai în spital, să faci analize, radiografii, explorări, pentru a fi urmărită de la zi la zi evoluţia bolii şi alta este un bolnav, iniţial cu simptome pe care nu le declară pentru că nu crede, şi care ajunge cu ambulanţa la spital. Lucrurile sunt foarte alunecoase, şi tocmai de aceea am ajuns la supraaglomerare la spital“, a adăugat Radu Crişan.
Staţia de oxigen de la Pneumo şi Infecţioase merge cu 80% peste capacitate
În acest moment, medicii consideră că important este ca cei infectaţi să fie depistaţi din timp şi în procent cât mai mare. „Să facem asta înainte de a ajunge în forme grave la spital, care trebuiesc internate, şi, iată, acum, nu mai avem unde să le internăm“, a mai spus Radu Crişan.
Din punctul de vedere al graficului de infectări, medicii au afirmat că linia este ascendentă. „Numărul cazurilor creşte, dar nu putem vorbi aşa cum se anunţă de o explozie de cazuri, ci de un procent care se menţine constant faţă de numărul de teste efectuate. Pratic, mergem de la început cu 30% pozitivi dintre cei testaţi, indiferent dacă sunt 3.000 sau 100.000“, a mai spus Radu Crişan.
Există însă şi alte probleme cu care se confruntă cel puţin Spitalul de Pneumoftiziologie, dar şi cel de Boli Infecţioase. Şi asta pentru că împart aceeaşi fabrică de oxigen. „Avem pacienţi care au nevoie de oxigen. Şi avem nevoi la administrarea oxigenului, atât noi, cât şi Spitalul de Boli Infecţioase împărţim aceeaşi staţie, care merge acum cu 80% mai mult decât capacitatea pentru care a fost construită. Adică, să facem un upgrade şi să o adaptăm condiţiilor. Cu alte cuvinte, sunt mult mai multe probleme decât paturile plus sau minus din spital. În perioada următoare, ne aşteaptă o presiune enormă, ca personal medical, alta decât cea de până acum, şi să se ţină cont că şi corpul medical e făcut din oameni, unii se pot îmbolnăvi, alţii se pot infecta cu SARS COV 2“, a adăugat Radu Crişan.
VEDEȚI ȘI:
12 școli din Iași cer la Tribunal reînceperea cursurilor "față în față" – AICI
