Caută 
Primul episod dintr-un proces care a durat 4 ani la Tribunal
Soţii Dorobăţ, condamnaţi în primă instanţă pentru mită
4 MIN
Carmen Dorobăţ, manager al Spitalului de Boli Infecţioase, a primit o condamnare mai mare decât cea a soţului ei, Gheorghe, medic şi el. Au primit pedeapsa pentru banii luaţi de la studenţi contra note mai mari. Sentinţele nu sunt însă definitive
După un proces-maraton ce a durat mai bine de patru ani, judecătorii Tribunalului Iaşi au ajuns la o concluzie juridică în dosarul de corupţie al soţilor Dorobăţ. Carmen şi Gheorghe Dorobăţ au fost condamnaţi la 3 ani de închisoare, respectiv 2 ani şi 3 luni de închisoare, ambele pedepse fiind suspendate. Pe lângă pedepsele principale, judecătorii au mai impus o serie de restricţii celor doi doctori.
În cazul lui Carmen Dorobăţ este vorba de „dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a exercita funcţia de cadru didactic în sistemul public din România şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public“.
De asemenea, actualul manager al Spitalului de Boli Infecţioase ar trebui să presteze muncă în folosul comunităţii la un centru social care este situat, paradoxal, la câţiva metri de sediul DNA, instituţia care a trimis-o în judecată. „Este o soluţie care nu ne mulţumeste şi, evident, vom declara apel. Oricum, acest dosar a fost unul atipic din foarte multe puncte de vedere. Sperăm că în apel vom reuşi să dovedim că renumiţii profesori Dorobăţ sunt nevinovaţi“, a comentat, contactat telefonic, avocatul Liviu Bran, apărătorul celor doi medici. Carmen Dorobăţ nu a răspuns ieri la telefon pentru a comenta sentinţa.
Care au fost acuzaţiile
Judecătorii au mai decis să confişte 5.550 de euro de la Carmen Dorobăţ, respectiv 6.700 de euro de la soţul acesteia. Suma de 2.000 de euro, găsită în timpul percheziţiei de pe 30 ianuarie 2015, rămâne indisponibilizată. La fel şi o altă sumă, de 10.000 de euro, ce a fost găsită de anchetatori în apartamentul celor doi. Dacă sentinţa va rămâne definitivă în această formă, cei doi medici ar trebui să plătească în jur de 35.000 de lei şi către stat, drept cheltuieli judiciare.
Carmen şi Gheorghe Dorobăţ au fost trimişi în judecată de DNA, în 2015, după ce, câteva săptămâni, au stat în arest preventiv şi arest la domiciliu. Doctoriţa a fost eliberată mai târziu, în mai 2015, după 3 luni şi o săptămână de privare de libertate. Ulterior, a revenit şi în funcţia de manager al Spitalului de Boli Infecţioase.
Potrivit rechizitoriului, în perioada iunie-iulie 2014, Carmen Dorobăţ ar fi cerut şi primit suma totală de 5.400 de euro, de la 57 de studenţi de la Facultatea de Medicină Dentară. „Această sumă de bani a fost remisă inculpatei în mod direct de către studenţi sau prin intermediul unora dintre ei (în numele lor), pentru a-i promova pe aceştia la probele practice şi teoretice ale examenului respectiv şi pentru a le acorda note de promovare de 8 şi 9 în absenţa unei evaluări obiective a tezelor de examinare şi a acordării calificativelor pe baza evaluării obiective“, au precizat procurorii. Aceste informaţii au fost obţinute de anchetatori ulterior reţinerii celor doi soţi, în baza unor denunţuri şi declaraţii semnate de foştii studenţi ai soţilor Dorobăţ.
În ceea ce priveşte sesiunea din ianuarie 2015, anchetatorii au precizat că între 6 şi 30 ianuarie, Gheorghe Dorobăţ ar fi pretins direct sau prin intermediul soţiei câte 100 de euro de la 67 de studenţi de ai săi, din anul III. „Aceşti bani au fost pretinşi şi primiţi de către inculpat pentru a-i promova pe aceştia la probele practice şi teoretice ale examenului de la materia Anestezie Generală şi a le acorda note de promovare de 8 şi 9 fără a ţine seama de calificativele acordate pe baza evaluării obiective“, au arătat anchetatorii. Aceştia au mai precizat că banii au fost acordaţi la biroul lui Carmen Dorobăţ, de la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi. Zeci de studenţi au fost audiaţi de Tribunal, acesta fiind unul dintre principalele motive ale duratei întinse a procesului.
