În februarie 2017, poliţiştii de frontieră au făcut un control inopinat la barul deţinut de Stângaciu, descoperind sub tejghea 212 pachete de ţigări de contrabandă. În procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante se menţionează declaraţia lui Stângaciu conform căreia ar fi cumpărat personal ţigaretele respective.

Pentru procurorii Parchetului de pe lângă Judecătorie a fost suficient, ei trimiţând dosarul în instanţă sub acuzaţia de contrabandă. Procesul urma să se desfăşoare la Judecătorie, dar a fost imposibil. Rând pe rând, 14 magistraţi au depus cereri de abţinere, refuzând să judece dosarul. Conform legii, un judecător se poate abţine dintr-un motiv de incompatibilitate, dacă are un interes personal în cauză, dacă este rudă sau prieten apropiat cu inculpatul. Or, toţi magistraţii Judecătoriei erau colegi cu nora lui Stângaciu. Singura soluţie posibilă legal a fost dezinvestirea instanţei şi trimiterea dosarului la altă Judecătorie. A fost aleasă cea din Paşcani.

După un an şi jumătate, magistraţii păşcăneni au dat un verdict de achitare. Ei au considerat că achiziţionarea de către Stângaciu a 212 pachete de ţigări sustrase controlului vamal nu reprezintă contrabandă. Ar fi fost vorba de aşa ceva, au considerat judecătorii, doar dacă Stângaciu însuşi ar fi introdus ţigările sub tejghea, în vederea comercializării, or asta nu s-a putut dovedi.

"Ţigaretele au fost depistate ascunse sub o tejghea, fără a exista mijloace de probă care să dovedească indubitabil că ţigaretele de contrabandă au fost aduse/deţinute cu ştiinţă de către inculpat. Faptul că fiul inculpatului, S.O., se ocupa cu aprovizionarea de marfă în magazin contribuie de asemenea la sporirea îndoielii cu privire identificarea persoanei care a adus şi a ştiut că deţine în magazin ţigarete de contrabandă", au spus judecătorii. Urmând această logică, un automobilist prins în vamă cu două genţi de rafie pline cu ţigări ar putea mărturisi că el le-a cumpărat, dar că nu le-a pus el în portbagaj, deci nu poate fi vorba de contrabandă. Magistraţii păşcăneni au decis achitarea lui Stângaciu în baza articolului 16 alineatul 1 litera c) din Codul de Procedură Penală. "Nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea". Cu alte cuvinte, fapta există, dar nu se poate afirma cu certitudine că ar fi fost comisă de inculpat.

În urma contestaţiei depuse de procurori, dosarul a ajuns la Curtea de Apel. După 5 termene, magistraţii acestei instanţe au ajuns la concluzia că, într-adevăr, judecătorii de la Paşcani au greşit. Dar nu în privinţa soluţiei de achitare, ci a motivaţiei acesteia. Magistraţii ieşeni au decis că trebuia să fie aplicată nu litera c), ci litera b) a primului alineat al articolului 16 al Codului de Procedură Penală, teza I: "fapta nu este prevăzută de legea penală". Cu alte cuvinte, nu că ar fi vorba de o infracţiune, dar nu putem identifica vinovatul, ci că fapta nu a dus la încălcarea în vreun fel a legii penale. Schimbarea temeiului soluţiei de achitare modifică şi efectele acesteia. Nemaifiind vorba de o încălcare a legii, magistraţii au decis că cele 212 pachete de ţigări, reţinute până acum în camera de corpuri delicte a Poliţiei de Frontieră trebuie restituite lui Stângaciu. Sentinţa este definitivă.