După ocuparea Crimeei de către Rusia, în 2014, Consiliul European a emis un Regulament prin care au fost stabilite măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei. Conform tratatelor care stau la baza funcţionării Uniunii Europene, Regulamentele sunt obligatorii pentru toate statele membre, în forma adoptată la Bruxelles. Regulamentul 269/2014 a îngheţat fondurile controlate de o serie de oameni de afaceri ruşi, interzicând totodată „punerea la dispoziţie, direct sau indirect, către sau în beneficiul persoanelor fizice sau persoanelor fizice sau juridice, al entităţilor sau al organismelor asociate cu acestea a unor fonduri sau resurse economice de orice fel”.

Iniţial, lista oligarhilor supuşi sancţiunilor era de doar 21, dar numărul lor a crescut semnificativ după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie anul trecut. Pe 28 februarie 2022, pe listă a fost inclus şi Aleksei Mordashov, iar în luna mai şi soţia acestuia, Marina. Cei doi controlează numeroase firme, cu sedii în Rusia sau în paradisuri fiscale, averea personală a soţilor Mordashov fiind estimată de Forbes la 18,5 miliarde dolari. Printre aceste firme se numără şi SeverGroup LLC, cu sediul în Rusia. Pentru comparaţie, familia Mordashov este mai bogată de peste 7 ori decât cea mai avută familie din România: fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman (3 mld. dolari).

O afacere de nici 10.000 de dolari

La 1 martie anul trecut, Deltrans Grup & Ro SRL a încheiat o comandă pentru două transporturi din oraşul rus Kostroma, situat în nord-vestul regiunii europene a Rusiei, în Republica Moldova. Pentru firma ieşeană, era o afacere ca oricare alta, pentru care emisese facturile aferente, în valoare totală de 9.200 dolari. Încărcătura de placaj s-a soldat însă cu o amendă de 30.000 lei aplicată de ANAF şi confiscarea unei sume de 41.600 lei. Companiile de la care fusese preluată marfa, JSC Manturovo Plywood Mill şi Sveza Kostroma, erau controlate însă de SeverGroup LLC, ceea ce le supunea embargoului UE.

Afacerea, finalizată cu o zi înaintea războiului din Ucraina?

Sancţiunile aplicate de ANAF au fost contestate în instanţă de către firma din Gorban, reprezentanţii acesteia afirmând că nu aveau cunoştinţă de legătura existentă între cele două firme cliente şi oligarhul rus Aleksei Mordashov. Apoi, introducerea lui Mordashov pe lista de sancţiuni fusese făcută abia pe 28 februarie 2022, respectiv cu o zi înainte de încheierea contractului de transport, iar faptul nu era menţionat pe site-ul ANAF. Deltrans SRL a invocat şi ea Regulamentul european 269/2014, acesta exonerându-i de la răspundere pe cei care „nu au ştiut şi nu au avut niciun motiv întemeiat să suspecteze că acţiunile lor ar încălca măsurile prevăzute”. Or, Mordashov nu apărea ca acţionar la Sveza Kostroma sau la JSC Manturovo Plywood Mill. Firma nu avea de unde să aibă cunoştinţă de un eventual control asupra firmei prin interpuşi. De cealaltă parte, reprezentanţii ANAF au invocat principiul conform căruia nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii. Firma încălcase o normă legală, deci trebuia să suporte şi consecinţele. „O soluţie contrară ar crea un precedent periculos”, au argumentat aceştia.

Ce spun judecătorii?

Prevederile Regulamentului 269 au fost invocate şi de judecători în decizia luată. Ei au arătat că firmele pot fi penalizate doar dacă au ştiut că partenerii lor de afaceri ruşi sunt supuşi sancţiunilor. Reprezentanţii firmei ieşene spuneau că n-au avut habar de aceasta, iar magistraţii le-au acordat credit. „Intimata (ANAF, n.r.) nu a documentat suficient de temeinic posibila existenţă a unei legături între societăţile Sveza Manturovo şi Sveza Kostroma, şi societatea Sveza Limited Liability Company, dar în special legătura dintre această companie şi compania SeverGroup CJSC LLC al cărui beneficiar final este Aleksei Aleksandrovich Mordasov, persoană identificată la poziţia 695 din Anexa 1 al Regulamentului 269/2014 privind măsuri restrictive. Astfel, intimata nu a depus copie de pe documente oficiale din care să rezulte aceste legături comerciale, şi nici nu a arătat modul concret în care petenta ar fi putut obţine informaţiile necesare pentru a se conforma obligaţiei legale”, au arătat judecătorii.

Link-ul de internet prezentat de ANAF nu era de folos în niciun fel în această privinţă, întrucât secţiunea „Owner” (proprietar, n.r.) a Sveza Limited nu era disponibilă. „Trimiterea la motorul de căutare www.google.com ca sursă de informare nu este suficientă, ci era necesar să se indice în concret o sursă deschisă şi de încredere pentru obţinerea informaţiilor necesare. Astfel, chiar din propriile căutări în mediul online, instanţa nu a putut stabili cu certitudine, pe baza unor informaţii disponibile la data transportului, legătura comercială dintre cele două societăţi”, au spus judecătorii.

ANAF a făcut apel

Magistraţii instanţei ieşene au apreciat că era de obligaţia statului român să aducă la cunoştinţa celor interesaţi toate informaţiile disponibile cu privire la legăturile comerciale ale persoanelor aflate pe listele de sancţiuni, înainte de a aplica amenzi. Amenda aplicată firmei ieşene a fost aşadar anulată, iar judecătorii din Răducăneni au dispus returnarea banilor confiscaţi. Sentinţa nu este însă definitivă, întrucât ANAF a declarat apel. Acesta a intrat vineri pe rolul Tribunalului, primul termen de judecată urmând să fie stabilit.