Unde a dispărut centura ocolitoare de pe Poitiers? Un proiect care a fost anulat a doua zi după alegerile locale din 2020

Mai mult, cele două străzi sunt și astăzi într-un stadiu avansat de degradare, iar ambele dau în cea mai aglomerată șosea urbană, Bucium.

Amintim că segmentul de la Selgros până la Pasajul Socola (cca. 2 km) și strada Trei Fântâni („Drumul Hoților”) alcătuiau „Obiectul III” al Variantei de Ocolire a Iașului, parte a „Etapei I”, Centura Iași-Sud pentru trafic greu, deschisă circulației în 2012 și devenită DN 28D. Din „pachet” mai face parte Tronsonul IV de trafic ușor, care urmează să fie construit între Uricani și șoseaua Nicolina, cu o legătură spre cartierul Dacia.

De menționat că vechiul proiect propunea un pasaj în zona intersecţiei Poitiers-Socola/Bucium-Trei Fântâni, menit să asigure fluența traficului pe DN 24, adică pe direcția Bucium-Socola. „Relaţiile de trafic cu str. Trei Fântâni şi bd. Poitiers se vor realiza pe sub pasajul nou cu o intersecţie giratorie şi bretele în lungul pasajului“, se preciza în documentaţia de atribuire a contractului. Un alt pasaj era prevăzut peste calea ferată la celălalt capăt al acestui fost segment al Variantei de Ocolire, cel din șoseaua Iași-Tomești (DN 28).

Ce avem astăzi în loc de centura devenită urbană

În vreme ce strada Trei Fântâni are un carosabil accidentat, deși a devenit aglomerată pe fondul construirii mai multor blocuri, bulevardul Poitiers se pregătește de modernizare. La sfârșitul lunii trecute a fost lansată o licitație în acest sens, de la o valoare de 37,8 milioane de lei. Termenul de înscriere a ofertelor este 9 mai, iar durata contractului a fost fixată la 15 luni. Vechiul proiect ar fi durat de două ori mai mult, dar se referea la șase benzi pe Poitiers și ar fi inclus construirea celor două pasaje. Ar fi costat de peste trei ori mai scump, însă banii nu veneau din bugetul municipiului, ca acum, ci erau alocați de Compania de drumuri naționale.

Faptul că bd. Poitiers nu mai este variantă ocolitoare nu a exclus traficul greu de aici, pentru simplul motiv că nu are unde să fie direcționat. Direcția Vamală funcționează în capăt CUG, iar Centura Iași Sud existentă se termină la 3 km distanță.

Șoseaua între cele două puncte, mai precis de la ieșirea din municipiu până la ieșirea din Lunca Cetățuii va fi lărgită la patru benzi, de data asta pe banii Consiliului Județean, care este dispus să facă un credit în lipsa altei surse de finanțare.

Am pierdut banii de Centură?

Proiectul CNAIR pentru segmentul de la Selgros până la bariera de la Tomești a fost evaluat la 127 de milioane de lei. Evident, faptul că proiectul a fost abandonat înseamnă că nici banii nu au mai venit – dar, așa cum remarca directorul Ovidiu Laicu, de la Regionala ieșeană de drumuri naționale, nici nu a fost folosiți pentru refacerea carosabilului pe acest traseu.

Într-o situație actualizată periodic de CNAIR, segmentul lung de aproape 7 km de la Iași continuă să figureze la capitolul „Variante ocolitoare – proiecte în colaborare cu autoritățile locale” cu aceeași veche valoare estimată, 126,88 milioane de lei.

„Pentru implementarea acestui obiectiv, Primăria Municipiului Iași a înaintat o propunere de schimbare a traseului, ca urmare a imposibilității păstrării traseului pe bulevardul Poitiers și strada Trei Fântâni (km 19+690 – km 26+460). Propunerea a fost acceptată de CNAIR, urmând a se identifica sursa de finanțare”, se arată în documentul menționat.

Între timp, lucrurile s-au schimbat. Purtătorul de cuvânt al Municipalității ne-a spus că proiectul unei variante de ocolire nu mai intră în discuția administrației locale, pentru că nu traversează orașul, și că acest proiect se ocupă acum Consiliul Județean împreună cu Regionala de drumuri naționale.

Soluții diferite și o idee comună la CJ și la Drumuri naționale

De la Consiliul Județean, prima soluție este modernizarea drumurilor județene incluse în centura de ocolire pentru trafic ușor a municipiului Iași. Traseul lung de 73 km mai așteaptă doar deschiderea apelului de proiecte. Centura Iași Sud, practic nefolosită acum de mașinile mari, ar fi legată prin Ciurea și Bârnova (Pietrărie) de șoseaua Iași-Vaslui (DN 24), apoi prin Păun de Tomești (DN 28). Există însă un impediment: restricțiile de tonaj pe drumurile județene.

La rândul lui, Ovidiu Laicu a reiterat punctul său de vedere privind menținerea modernizării traseului Poitiers-Trei Fântâni în proiectul CNAIR, chiar dacă nu ar mai fi avut rol de variantă de ocolire. Ar fi fost o investiție susținută din fondurile Companiei de drumuri naționale, a spus el, referindu-se la modernizarea bd. Poitiers, dar și a Pasajului Socola, adăugând însă că renunțarea la amenajarea intersecției Poitiers-Bucium/Socola-Trei Fântâni va face ca efectul asupra traficului să fie minim.

Șeful Direcției Regionale de Drumuri și Poduri a amintit și drumul care urmează să fie făcut de Primăriile Iași și Ciurea din bd. Poitiers, pe sub pasajul omonim, până la Lunca Cetățuii. Deși alternativă pentru traficul spre municipiul Iași, nici acest drum nu va putea să preia mașini de tonaj mare. Însă Laicu propune o investiție finalizată cu un pasaj peste calea ferată și peste râul Nicolina în dreptul capătului Centurii Sud. O notă de fundamentare a fost deja trimisă la CNAIR. În fine, Ovidiu Laicu a admis că drumul județean DJ 248D, parte a centurii de trafic ușor gestionată de CJ, rămâne de asemenea o soluție pentru închiderea variantei de ocolire.

Dacă centură nu e, măcar o reamenajare de intersecție

O propunere interesantă de reconfigurare a intersecției de la capătul Pasajului Socola spre Bucium a fost prezentată mai demult de Marius Bodea. Intrarea Pasajului Socola în lucrări de consolidare a „împrumutat” o parte din propunerea actualului candidat al USR la CJ: construirea unei rute alternative pe lângă și pe sub pasaj. Bodea menționa chiar o subtraversare a liniilor de cale ferată, în apropierea Gării Socola.

În absența oricărei exproprieri pentru lărgirea intersecției, așa cum ar fi vrut directorul DRDP Iași, Marius Bodea a expus câteva variante, între care construirea unui sens giratoriu eliptic în intersecția menționată. Menirea principală este, desigur, fluidizarea traficului în intersecția mereu aglomerată din toate direcțiile.

Există o variantă și după A8

Mai trebuie menționat încă un traseu ocolitor, lung de aproximativ 30 km, care ar urma să unească A8 în zona Golăiești cu DN 28 lângă localitatea Osoi și cu DN 24 în zona Schitu Duca. Oarecum „în aer” în lipsa A8, varianta Iași-Est nu ajunge să se lege nici cu Centura Iași Sud. Proiectul înaintează anevoios, CNAIR consemnând în ultimul raport un grad de realizare de 10 la sută a primei etape de proiectare, care include studiul de prefezabilitate și studiul de fezabilitate propriu-zis. Documentația ar trebui să fie gata peste un an, în aprilie 2025, la aproape trei ani de la atribuirea contractului.

Cum arată astăzi bulevardul Poitiers