Urmele războiului în spitale: Șapte copii ucraineni, născuţi la „Cuza Vodă”; peste 400, trataţi la Sf. Maria; servicii medicale totale de 1,76 milioane

Ucrainenii au apelat la servicii medicale într-o multitudine de situații: au fost persoane rănite în conflict, tratate în spitalele din Iași, au fost bolnavi cronici care aveau nevoie de tratamentul curent și alte sute de urgențe medicale. În ultimele zece luni, la Iași s-au născut copii ucraineni, au ajuns la spital micuți care, din cauza drumului lung și a stresului, au avut nevoie să fie văzuți de medici, dar și persoane dependente de dializă care și-au putut continua astfel tratamentul, fără de care ar fi murit.

Refugiații ucraineni au primit asistență medicală aproape la toate spitalele din Iași din februarie și până la începutul lunii decembrie. Printre acestea se numără Spitalul Clinic de Urgențe „Sf. Spiridon”, Spitalul de Copii „Sf. Maria”, cele două maternități de stat din Iași – Maternitatea „Cuza Vodă” și Maternitatea „Elena Doamna”, dar și unități medicale specializate pe anumite patologii, cum ar fi cele neurologice, infecțioase sau oncologice.

O treime din sumă a fost decontată pentru servicii oncologice

Refugiații din țara vecină pot beneficia de pachetul de servicii medicale de bază, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, provenite din zona conflictului armat din Ucraina.

Conform datelor oferite de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iași, pentru ca o persoană care vine din Ucraina să aibă acces la aceste servicii medicale există două metode: persoanele refugiate se pot adresa furnizorilor de servicii medicale aflați în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate pentru a fi înregistrați în aplicația pusă la dispoziție de CNAS și pentru a li se atribui un număr de identificare, iar dacă este vorba despre cetățeni ucraineni care au obținut permis de ședere de la Inspectoratul General de Imigrări se vor adresa CJAS pentru a fi înregistrați în aplicația pusă la dispoziție de CNAS. O dată cu intrarea în sistem, aceștia se bucură de același statut ca un cetățean român asigurat.

De la declanșarea conflictului armat în Ucraina, CJAS Iași a decontat medicamente și servicii medicale în valoare de 1,76 milioane lei, aici fiind incluse atât dispozitive medicale necesare tratamentului, cât și medicamente sau servicii efective. Spre exemplu, valoarea serviciilor medicale acordate în spitale s-a ridicat la aproape 600.000 de lei, în timp ce aproape 396.000 de lei au fost decontați pentru dializă, iar peste 556.000 de lei au fost servicii medicale oncologice.

„Persoanele refugiate din Ucraina nu apar ca asigurate în sistem/platforma CJAS, aceste persoane fiind înregistrate într-o categorie distinctă ALTE 4, însă pot beneficia de aceleași drepturi ca asigurații români, chiar dacă figurează înregistrați în această categorie”, au transmis reprezentanții CJAS Iași.

20% din copiii ucraineni care au ajuns la spital au fost internați în Clinica de Oncologie

Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii „Sf. Maria” din Iași, cel mai mare spital de copii din toată regiunea Moldovei, a tratat în cele 10 luni de la declanșarea războiului peste 400 de copii din Ucraina. Cei mai mulți, 335, au avut nevoie de consultații de specialitate, analize de laborator, explorări imagistice sau tratament în Unitatea de Primire a Urgențelor (UPU).

FOTO: Spitalul de copii Sf. Maria

Dacă în primele zile de la declanșarea războiului ajungeau 10 – 12 copii într-un interval de 24 de ore, ulterior media a fost de 4 – 5 copii în 24 de ore, iar de la începutul lunii decembrie au ajuns la UPU, pe zi, 1 – 2 copii din Ucraina. „Marea majoritate au fost cu patologie respiratorie (faringite, laringite, pneumonii interstițiale), ORL (otite), digestivă (boli diareice acute, dispepsii, sindrom dureros abdominal), traume minore, erupții urticariene. Sunt copii din toate grupele de vârstă, chiar și din aceeași familie, fiind frați”, a explicat dr. Tamara Roșu, medic-șef UPU de la Spitalul de Copii.

Tot în perioada 24 februarie – 7 decembrie, au fost internați în spitalul ieșean 92 de copii ucraineni, dintre care 50% în Clinicile de Pediatrie Generală, 20% în Clinica de Hemato- Oncologie, 5% pe Alergologie, 4% în Cardiologie, 4% în Chirurgie Plastică, 4% pe Ortopedie, 4% Dermatologie, restul în Gastroenterologie, Urologie, Chirurgie Pediatrică. Alți 15 copii ucraineni au avut nevoie de spitalizare de zi, din cauza bolilor cronice de care suferă și care au avut nevoie de reevaluare din partea medicilor din Clinicile de Cardiologie, Nefrologie, Gastroenterologie, Diabet și boli de nutriție.

Medicii pediatri au explicat că s-a încercat prioritizarea cazurilor copiilor ucraineni pentru a aștepta cât mai puțin să fie consultați și investigați, având în vedere că sunt copii care trec printr-o traumă majoră sau care, la început, ajungeau la spital după ce așteptau ore întregi în punctele de trecere a frontierei.

Pacienții care au nevoie de dializă au venit la Iași pentru a-și salva viața

O altă categorie aparte a refugiaților ucraineni a fost reprezentată de cei pentru care venirea la un spital din Iași a reprezentat șansa de a trăi. Aceștia sunt pacienții care suferă de insuficiență renală și care au nevoie de efectuarea ședințelor de dializă pentru a putea suplini funcția rinichilor la Spitalul „Dr. C.I. Parhon”.

Medicii spun că au existat inclusiv pacienți care au fost nevoiți să plece din Ucraina doar pentru a se asigura că vor avea acces la dializa fără de care s-ar stinge în maximum șapte zile. „Din motive în primul rând tehnice, legate de siguranță, de continuitatea curentului electric sau a aprovizionării cu apă și cu materiale sanitare, dializa lor nu a mai putut fi asigurată. Au plecat pentru siguranța lor. Atunci au fost diverse incidente în care centre de dializă nu au mai avut acces la apă sau la materiale sanitare, alimentare cu curent electric și lucrurile acestea pun în mod direct viața lor în pericol și din cauza asta au plecat”, a explicat conf. dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog în cadrul unității medicale.

Ședințele de dializă fac diferența între viață și moarte pentru pacienții cu insuficiență renală. Mai exact, prin dializă sunt eliminate toxinele, sărurile și apa în exces pentru a nu fi acumulată în organism. În situația în care pacienții nu au acces la această procedură medicală, situația este una dramatică.

„Dacă nu reușesc să facă ședințele de dializă, toxinele eliminate de rinichi sau în situația aceasta de aparatul de dializă se acumulează și pacienții se simt din ce în ce mai rău până la intrarea pacientului în comă sau complicații cardiovasculare care pot duce la oprirea cordului”, a mai explicat medicul ieșean. Pacienții dializați au nevoie de ședințe de dializă de trei ori pe săptămână, durata unei ședințe fiind de patru ore.

În această situație a fost o tânără în vârstă de 31 de ani din zona Herson care din cauza războiului și-a mutat ședințele de dializă la Cernăuți, iar de șapte luni s-a mutat în Iași. „Este o pacientă tânără, cu afecțiune urologică care a dus la insuficiența renală. Este o pacientă pe care o evaluăm inclusiv pentru transplant renal, donator ar urma să fie mama ei, suntem încă în teste medicale”, a explicat conf. dr. Ionuț Nistor.

FOTO:  conf. dr. Ionuț Nistor

Un alt caz tratat de medicii ieșeni de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iași a fost al unui bărbat în vârstă de 50 de ani care a trecut printr-un transplant renal în Ucraina și care de doi ani de zile a fost nevoit să revină la ședințele de dializă. „Acești pacienți își fac dializa cronică prin programul național de sănătate, iar dacă au nevoie de consultații sunt evaluați la noi la spital pentru orice problemă”, a mai completat medicul nefrolog ieșean.

În total, la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” au fost tratați 46 de refugiați ucraineni care au avut nevoie de asistență medicală. Opt dintre ei au ajuns în Clinica de Medicină Internă, 14 în Clinica de Nefrologie, 20 în cea de Urologie, iar patru au făcut ședințele de dializă în spital, pe lângă cei care au mers în sistemul privat.

Cel mai mic refugiat de la „Infecțioase”: un copil de doar un an

La Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași primul pacient din Ucraina a ajuns pe 3 martie 2022. A fost un bărbat de 33 de ani, internat din cauza febrei și frisoanelor, fiind depistat cu COVID-19. Acesta se afla pe teritoriul țării noastre de pe 1 martie, împreună cu familia sa, soția și o fetiță în vârstă de cinci ani. A cerut ajutor medical atunci când a văzut că nu se simte bine, iar după ce rezultatul testului a ieșit pozitiv, a primit ajutor de specialitate.

Medicii spun că pe lângă febră și frisoane avea și durere în gât, răgușeală, stare de oboseală, iar în urma consultației au fost depistate și alte probleme de sănătate: hipertensiune arterială și obezitate. Bărbatul era vaccinat doar cu două doze de vaccin anti-COVID și a dorit inițial să plece ca să fie alături de familia sa, dar în final a acceptat să stea internat pentru a fi supravegheat.

„Situația politică și strategică din Ucraina care a determinat o parte din populația ucraineană să se îndrepte spre zone sigure a însemnat o deschidere pentru noi ca unitate medicală, atât de aproape de graniță. Am fost deschiși de la începutul exodului de refugiați pentru a primi pacienți, dacă situația medicală o impunea și am răspuns prompt tuturor solicitărilor din spectrul infecto-contagios și am comunicat eficient cu unitățile medicale din Iași atunci când a fost nevoie de investigație multidisciplinară pentru stabilirea unui diagnostic”, a explicat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase.

FOTO: dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase

În total, la unitatea medicală unde sunt tratate afecțiuni infecto-contagioase, au fost evaluați 64 de refugiați ucraineni, dintre care 21 au fost copii și adolescenți. Cel mai mic pacient a fost un copil care abia a trecut de vârsta de un an. „Pacienții minori au fost tratați pentru diagnostic de varicelă, gastroenterocolită, scarlatină, însă ne-am confruntat și cu cazuri în care cei mici au fost mușcați de animale de companie. Niciunul nu a pus probleme deosebite în perioada de tratament”, a completat dr. Florin Roșu.

De asemenea, din cei 64 de refugiați din Ucraina, 30 au fost consultați în Camera de Gardă și doar 25 au avut nevoie să fie spitalizați mai multe zile, alți 9 au fost evaluați în regim de spitalizare de zi.

„În luna octombrie am înregistrat 6 pacienți ucraineni care s-au adresat spitalului nostru pentru diverse probleme medicale dintre care 4 minori, iar în luna noiembrie 5 pacienți dintre care doar 2 minori. Ne bucurăm că au încredere în serviciile spitalului nostru și pentru că au grijă de sănătatea lor. Fiecare dintre ei a venit cu o poveste, dar simplul fapt că trebuie să stea departe de un război care le-a răpit viața este cea mai urâtă poveste care li se putea întâmpla”, a mai precizat managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.

Șapte copii ucraineni s-au născut la Maternitatea „Cuza Vodă”

La Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași au venit pe lume șapte copii ai refugiaților ucraineni, care se aflau aici pentru a fi cât mai departe de ce se întâmplă în țara lor. Patru dintre nașteri au fost naturale, iar trei au fost prin cezariană. Printre refugiatele ucrainene care au devenit mame la Iași este și o femeie în vârstă de 30 de ani. Femeia a născut pe 9 aprilie o fetiță sănătoasă de 3.770 de grame, după ce a ajuns în triajul spitalului din cauza contracțiilor dureroase. Medicii au constatat că nașterea era deja declanșată.

FOTO: Maternitatea Cuza Vodă

„A născut pe cale naturală o fetiță perfect sănătoasă de 3.770 de grame, cu o adaptare post natală foarte bună. Starea mamei a fost bună, fără complicații, a stat internată la noi trei zile conform protocolului, apoi a fost externată împreună cu copilașul. Inițial era foarte speriată, fiind într-o țară străină, dar când a plecat era foarte fericită, a înțeles tot ce i s-a comunicat, am putut discuta cu ea în limba engleză”, a precizat imediat după naștere dr. Ciprian Ilea, medic primar obstetrică-ginecologie de la Maternitatea Cuza Vodă.

Alte 42 de refugiate ucrainene au ajuns în Camera de Gardă, dar nu au avut nevoie de internare, 15 au fost consultate în ambulatoriul spitalului, iar trei au spitalizate pentru o zi în departamentul Ginecologie. De asemenea, patru gravide au avut nevoie de spitalizare de zi, iar două refugiate au fost internate în departamentul materno-fetal, având sarcini cu risc crescut. 

Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova.