Vine apa în deşertul din vestul judeţului. Secaseră fântâni vechi de 100 de ani

sâmbătă, 11 iunie 2022, 01:50
3 MIN
 Vine apa în deşertul din vestul judeţului. Secaseră fântâni vechi de 100 de ani

Încă două contracte de prelungire a reţelelor ApaVital au fost încheiate ieri. Dincolo de continuarea proiectului, directorul societăţii de apă a remarcat că se vor diminua astfel problemele cauzate de secetă.

 

ApaVital a încredinţat joi încă două contracte de lucrări din uriaşul proiect finanţat din fonduri europene pentru extinderea reţelelor de apă şi de canalizare în judeţ. Ambele contracte, care vizează vestul judeţului zona (Axa 5 – Răchiteni-Al.I. Cuza-Heleşteni-Ruginoasa–Costeşti) şi municipiul Paşcani (Axa 10) au fost parafate cu aceeaşi firmă, Daroconstruct SRL. Valoarea la care a fost adjudecat pachetul de lucrări pe raza municipiului Paşcani este de 92,77 milioane de lei, iar celălalt contract a fost atribuit pentru 82,9 milioane de lei.

În intervenţia sa de la momentul semnării celor două contracte, directorul general al ApaVital s-a arătat convins că ambele contracte se vor încadra în termenul stabilit pentru fiecare, de 24 de luni. Ulterior, Mihail Doruş ne-a explicat că va exista o fazare, o extindere a lucrărilor dincolo de anul 2023, până la finalul căruia ar trebui să se finalizeze şantierele. El a pus acest lucru pe seama procedurilor de durată din Programul Operaţional Infrastructură Mare, sursă de finanţare şi pentru alte proiecte similare din ţară, mai întârziate decât cel de la Iaşi.

Directorul societăţii furnizoare de servicii de apă şi canalizare a atras însă atenţia asupra unui fenomen natural care se desfăşoară în paralel cu proiectul ApaVital: lipsa precipitaţiilor. Este o secetă pedologică severă, la fel ca anul trecut, a menţionat Mihail Doruş.

Reprezentantul ApaVital susţine că locuitorii municipiului Iaşi şi ai comunelor suburbane nu resimt o presiune scăzută la robinete – cu excepţia împrejurărilor determinate de avariile punctuale, când furnizarea apei este sistată timp de câteva ore până la remediere. Municipiul reşedinţă are avantajul surselor de apă Prut şi Chiriţa, care acoperă necesităţile acestei zone.

Situaţia este cu totul alta în vestul judeţului, unde o sursă secundară de apă este Siretul – un râu astăzi plin de balastiere, dar care alimentează comuna Cristeşti, de exemplu. Totuşi, în perioada septembrie-martie, nu suferă nimeni de lipsa apei. În schimb, în perioada verii, ne transformăm într-un fel de sistem de irigaţii, a subliniat directorul ApaVital, referindu-se la „campania agricolă” din unele gospodării. Apa încă nu e scumpă, a adăugat el: „Pentru 5 lei, cât e metrul cub de apă, îşi udă toată lumea, grădina, peluza şi gazonul.”

Despre nivelul scăzut al apei în sol ne-a vorbit şi primarul comunei Cepleniţa, Dumitru Laiu. El a spus că fântâni vechi de o sută de ani, pe care nu-şi aminteşte nimeni să le fi văzut altfel decât cu apa până sus, acum sunt în mare parte goale. La fel, locurile unde apa băltea mai multe zile după fiecare ploaie, acum sunt uscate şi pământul e crăpat, ne-a mai spus primarul. El a adăugat că şi iarna trecută a fost „goală” de precipitaţii, astfel că solul suferă în adâncime. Speranţa lui Dumitru Laiu – şi, cu singuranţă, a multora dintre locuitorii din jumătatea de vest a judeţului – este că zilele acestea va ploua, aşa cum menţionează prognoza meteo – în cantitate suficientă ca să diminueze consistent deficitul de apă din sol.

 

 

Comentarii