Cazuri piezişe

Iată doar câteva enunţuri care îl „şochează" pe… tradiţionalist: „Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană că vrea să acorde un…" (/news.ro/); „M. S. a notificat Guvernul după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale…" (/clujmanifest.ro/); „… acesta a notificat… Rectoratul Universităţii Bucureşti…" (/evz.ro/; text al unei juriste, M. M.); „Google a notificat utilizatorii în legătură cu…" (/agerpres.ro/). Aşadar, constatăm că este notificat(ă), de obicei, un for, o autoritate, o instituţie sau o colectivitate; vom vedea însă că s-a ajuns şi la „notificarea" unor persoane (tot importante!).

► Ce ştiam noi? Verbul românesc (a) notifica („a aduce la cunoştinţă, a înştiinţa, a anunţa în mod oficial") aparţine clasei împrumuturilor neologice din secolul al XIX-lea, iar utilizarea lui s-a condus după anumite reguli. Nu este exclusă nici o „valoare absolută", când acţiunea se referă la ceva, ca în cazul „Împăratul… notifică… anularea concordatului" (1899). Curent, însă, nu se vorbeşte doar de ceva, ci şi de cuiva: „(împăratul) notifica şi Ungariei succesiunea sa la tron" (G. Bariţiu, 1889); „după ce a notificat debitorelui cesiunea" („Codul Hamangiu", 1897; citate după „Dicţionarul Academiei"), aşadar era curentă prezenţa dativului, însoţit de o complinire directă. Iată şi enunţuri reproduse pe internet: „un comisar a notificat dlui Iorga că este …"; „Când inspectorul de la spaţiul locativ i-a notificat imperioasa mutare, I. M. Sadoveanu i-a arătat biblioteca…" (/books.google.ro/). Această normă… vetustă mai apare, când şi când, şi în enunţuri contemporane: „Ce spune de fapt Tratatul în baza căruia Raiffeisen a notificat României că darea în plată ne-ar putea costa scump" (/economie.hotnews.ro/).

► De unde ni s-a tras? Ca împrumut după fr. notifier, respectiv după lat. notificare, model, direct şi indirect, prin germană (asupra căruia nu ne oprim), utilizarea verbului respecta construcţii tipice din franceză; în dicţionare ale acestei limbi se găsesc exemple cum sunt „Je lui notifiai mon refus", respectiv „le recours… doit être notifié au Président", aşadar cu prezenţa dativului, un caz oblic, ceea ce, în termeni „savanţi" înseamnă asocierea dintre o formă gramaticală şi o valoare specifică. Calificativul în discuţie este dat (şi) în gramatica românească cazurilor genitiv şi dativ.

► Veacul (şi limba) înaintează! Pentru a ne lămuri în legătură cu situaţia prezentă în citatele din paragraful introductiv, trebuie să avem în vedere globalizarea… lingvistică guvernată de engleză, limbă pentru a cărei situaţie trimitem, de asemenea, la dicţionare. După ce putem afla că notify este un verb tranzitiv, şi că poate însemna «1. „to inform; tell"; 2. (mainly Brit) „to draw attention to; make known; announce"», găsim exemple edificatoare ca model pentru limbajul public şi publicistic românesc actual: „to notify the police of a crime", sau „The CIA, on the other hand, is compelled… to notify Congress of its intelligence activities". Culmea este că însăşi engleza este vinovată în ceea ce priveşte… devierea, dacă ţinem seama de faptul că această limbă s-a împrumutat, cândva, de la franceză; iată explicaţia etimologică: „from Old French notefiier «make known, inform, apprise»" (/dictionary.com/).

► Vorbind de-ai noştri, nu contează istoria contactelor lingvistice anglo-franceze, ci translaţia la nivelul diferitelor registre ale comunicării. Iată, mai întâi, tenta oficialului; fostul preşedinte susţinea, cândva, că „Nicio structură de informaţii a statului român nu m-a notificat, nu m-a informat cu privire la relaţia Sandu A. – Mircea B." (atenţie la „glosare"!; /inpolitics.ro/). Dar „ştaiful" poate fi molipsitor, mai ales pentru limbaje funcţionale de contact cu publicul: „Dacă lichidatorul judiciar nu m-a notificat despre deschiderea procedurii insolvenţei şi falimentului a (!) unei societăţi debitoare, cum pot să…" (/avocatnet.ro/). Tot engleza, ce să-i faci: „Notify me of new posts by email" (cf. /resboiu.ro/).

► Tableta şi galaxia. Pe internet, găsim comentarii acide în legătură cu afirmaţia unui reprezentant Samsung din România, după care „este de preferat să avem tablete în şcoli întâi şi abia apoi să rezolvăm cu toaleta din curte", apreciată ca „aberantă", „scandaloasă" etc. A fost şi punctul forte al exordiului unui pamflet de la Digi24 (16.11): cum să dai prioritate tabletei în mediul ale cărui probleme presante sunt lipsa canalizării, a dispensarelor, foamea endemică, şcolile fără aviz sanitar de funcţionare, cum să opui tableta igienei personale? Indignare justificată, numai că, în încheierea emisiunii, chiar reprezentanţi ai mediului compătimit devin ţinta unui umor factice, în legătură cu răspunsurile date obişnuitului reporter-măscărici la întrebarea „În ce galaxie ne aflăm?".

► Pieziş este, contextual, un sinonim al adjectivului oblic. 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi