Caută 
1 MIN
Cu un sistem de învăţământ în care 93% dintre absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat, în care peste 65% dintre liceeni ajung la facultate şi în care doar 10% dintre cei care îşi doresc să devină profesori ajung la catedră, Finlanda nu se culcă pe lauri şi devine prima ţară care face pasul următor: adaptează educaţia la realităţile lumii în care trăim.
Astfel, în anii următori, în orarul elevilor din Finlanda nu vor mai apărea materii precum literatură, geografie, matematică sau istorie, ci teme sau fenomene. De exemplu, un adolescent care urmează cursurile unei şcoli profesionale ar putea urma lecţii pentru a deveni ospătar care vor include elemente de matematică, comunicare şi scris, precum şi limbi străine pentru a-i putea servi şi pe clienţii străini. Pe de altă parte, elevii de la liceele teoretice vor aborda teme ample cum este, de exemplu, Uninea Europeană, care va combina elemente de economie, istorie (a ţărilor membre), limbi străine şi geografie.
Înlocuirea materiilor clasice nu este însă singura modificare. Reforma vizează şi “desfiinţarea” sălii de clasă tradiţionale în care elevii stau în bănci pasivi, ascultându-şi profesorii şi aşteptând să li se pună întrebări. În anii următori se va pune în practică o abordare care pune mai mult accent pe colaborarea dintre profesori şi copii, care vor lucra în grupuri mici pentru a rezolva diverse probleme prin care îşi vor îmbunătăţii abilităţile de comunicare.
Publicitate și alte recomandări video
