Iaşul, prins într-un calvar de neimaginat până în 2030. Șoferii, principalele victime

Planul de mobilitate are ca scop îmbunătăţirea accesibilităţii zonelor urbane, depăşind însă cadrul unui simplu studiu de trafic. În cadrul PMUD a fost analizată starea actuală a traficului din municipiu şi perspectivele sale până în 2030. “Situaţia actuală a Iaşului şi a zonei sale metropolitane este dificilă. Lipsesc legăturile inelare, atât în jurul Iaşului, cât şi în jurul centrului. În numeroase puncte, gradul de saturaţie al traficului este foarte ridicat, cum este cazul zonei Nicolina-Podu Roş. Jumătate din parcul de tramvaie şi o treime din cel de autobuze este uzat moral. Nu există o politică tarifară unitară în privinţa transportului public din Zona Metropolitană. Reţeaua de piste de biciclete este în formare, dar mai trebuie îmbunătăţită infrastructura acestora. Există puncte pe drumurile naţionale, la Tomeşti, Leţcani sau Schitu Duca, unde se înregistrează multe accidente grave”, a rezumat Anca Brânzărea, şef de departament în cadrul Search Corporation, firma care a realizat planul.

Puncte aglomerate

Conform PMUD, Iaşul mai are mult până să ajungă un oraş prietenos cu alternativele la transportul clasic. Din călătoriile efectuate în cadrul ZMI, doar 0,03% se realizează cu bicicleta, în timp ce peste 25% sunt efectuate cu autoturismul. Legăturile rutiere ocolitoare între intrările şi ieşirile din oraş sunt deficitare, ceea ce duce la aglomerarea excesivă a rutelor Păcurari – CUG sau Păcurari – Tomeşti. Cele mai aglomerate zone din punct de vedere rutier sunt Nicolina, Independenţei, Podu Roş şi Zona Industrială, dar şi sectoare din şoseaua Păcurari. Cererea de parcări este departe de a fi satisfăcută. O treime din parcările din zona centrală se fac pe spaţii destinate circulaţiei pietonale, fără ca parcarea neregulamentară să fie urmată de sancţiuni.

Dintre pistele de biciclete, în lungime aproximativă de 20 km, doar cele din Copou, Splai Bahlui şi parţial Nicolina au fost apreciate ca respectând standardele minime. “Ştim cum au fost făcute pistele. Trebuiau accesate nişte fonduri, iar pentru existenţa pistelor de biciclete se obţinea un punctaj superior. Se impunea să fie şi ele”, a răspuns şeful biroului servicii funcţionale din cadrul ZMI, Gheorghe Ioniţă, la o întrebare referitoare la calitatea proastă a pistelor şi la traseul neinspirat al acestora.

Conform prognozelor făcute de Search Corporation, traficul în ZMI va creşte semnificativ până în 2030, ceea ce impune adoptarea unei strategii clare de fluidizare a acestuia. Faţă de aproximativ 250 de autoturisme la 1.000 de locuitori în 2013, se va ajunge la aproximativ 400. Construirea unui nou pod peste Bahlui în Dacia ar permite devierea unei părţi din traficul actual din zona CUG. Experţii Search Corporation au propus construirea a 6,26 km de şină nouă de tramvai, reabilitarea a 6,8 km de linii şi amenajarea a minim 16,7 km de linii dedicate pentru tramvaie în Copou, Canta, Tătăraşi sau CUG. Autobuzele ar trebui să beneficieze de minim 4,5 km de benzi dedicate, pe Independenţei, Podu Roş şi Tudor Vladimirescu.

Flota existentă ar trebui reînnoită, fiind apreciată ca necesară achiziţia a 50 de tramvaie şi a 80 de autobuze noi. Toată flota de transport public ar trebui să fie dotată cu transpondere, care să permită comunicarea în timp real a poziţiei şi estimarea timpului necesar pentru a ajunge în staţie, sistem aplicat deja în oraşe din Ardeal precum Timişoara sau Cluj-Napoca. Un minim de 80 km de piste de biciclete în oraş şi 44 km în ZMI, ca şi amenajarea a cel puţin 10 puncte timp “bike and ride” se află de asemenea pe lista priorităţilor stabilite de consultanţi. Aceştia au apreciat ca necesare şi construirea a 4 noi pasaje, a centurii ocolitoare de nord, reabilitarea a 147 km de drumuri judeţene şi 222 km de drumuri comunale, ca şi amenajarea a minim 1.040 locuri de parcare în zona centrală şi 3.150 în zonele rezidenţiale.

Propuneri

Prezenţi la dezbatere, consilierii locali liberali au venit cu propriile propuneri de îmbunătăţire a PMUD. Consilierul Eduard Boz a propus oferirea unui abonament pentru transportul în comun pe o linie celor care închiriază un loc de parcare de reşedinţă, pentru a-i încuraja să lase maşina acasă în favoarea autobuzului. Acesta a propus şi transformarea Splaiului Stâng în parcare, în perspectiva viitoarei transformări a Bahluiului în zonă de promenadă şi îmbunătăţirea şoselei Naţionale pentru preluarea traficului auto. Liberalii au criticat şi proiectul de construire a unei autogări în Tudor Vladimirescu. “Cam 60% din trafic iese din Iaşi prin Păcurari. Dacă facem autogara în Tudor Vladimirescu, autobuzele vor avea de străbătut jumătate de oraş până să iasă”, a spus Boz.

O altă critică a vizat calitatea aerului. Şeful Agenţiei de Protecţie a Mediului, Bogdan Davideanu, a precizat că poluarea din oraş se datorează practic exclusiv traficului. Lipsa spaţiilor verzi, care să atenueze efectul poluării a fost şi ea criticată, de reprezentanţii societăţii civile. “O astfel de dezbatere este un exerciţiu util, chiar dacă în cazul PMUD noi suntem doar beneficiari, relaţia contractuală fiind între Ministerul Dezvoltării şi firma executantă. În următoarele 45 de zile aşteptăm avizul din partea APM, după care documentaţia va fi înaintată Ministerului Dezvoltării, înainte de a fi aprobată de Consiliul Local şi integrarea sa în SIDU”, a declarat viceprimarul Gabriel Harabagiu.