O nouă epocă în sportul mondial?

 

 

Retragerea sportivă a lui Michael Phelps, impasul lui Roger Federer, retragerea anunţată pentru Usain Bolt şi marea "curăţenie" în rândul conducătorilor din sporturi majore. 2016 a marcat finalul unei epoci pentru sportul mondial. Înotătorul american Michael Phelps a părăsit scena pe 14 august, după o a 28-a medalie olimpică — a 23-a de aur –  cu un larg zâmbet pe chipul fericit de proaspăt tătic. Bolt a reuşit o nouă performanţă cvadrianuală (100 m, 200 m, 4×100 m). Imbatabil de opt ani în proba de sprint, "fulgerul" a confirmat din mers că Mondialele de la Londra, din august anul viitor,vor constitui ultima sa competiţie internaţională.  Sprinterul jamaican, performanţele sale şi aura sa vor lipsi, categoric, atletismului planetar, care se zbate într-o criză fără precedent, pe fondul dopajului şi corupţiei.

Rapoartele Pound (noiembrie 2015) şi McLaren (iulie şi decembrie 2016) au scos la lumină un vas sistem de dopaj de stat în sportul rus, cu atletismul ca poartă de intrare.  "Deflagraţia" a privat de la Jocurile Olimpice 110 sportivi ruşi şi l-a implicat pe fostul preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF), Lamine Diack, acuzat că ar fi fost participat la un amplu scandal de corupţie axat pe un principiu simplu: "dă-mi bani, iar eu mă voi face că nu ştiu de controalele tale pozitive". Inamovibilul preşedinte al IAAF din perioada 1999-2015, Diack a fost demis în aceeaşi manieră ca alţi lideri ai sportului mondial, colegii săi de la FIFA, Sepp Blatter (1998-2015), şi de la UEFA, Michel Platini (2007-2016), suspendaţi din toate activităţile legate de fotbal pentru şase, respectiv, patru ani.

Vastul scandal de corupţie care a infectat fotbalul mondial, scos la lumină de descinderea poliţiei la Zürich în mai 2015, i-a fost fatal şi lui Juan Angel Napout, vicepreşedinte al FIFA şi preşedinte al CONMEBOL.  "Eu ştiam când am fost ales, că organizaţia CONMEBOL se afla într-o stare murdară, dar ce am găsit mi-a depăşit imaginaţia. Haos", a sintetizat Alejandro Dominguez, succesorul său la cârma Confederaţiei sud-americane de fotbal. Pentru a completa tabloul, "Football Leaks", ancheta fiscală care prezintă documente confidenţiale, a izbucnit pe final de an, scoţând la lumină traseul banilor mulţi din fotbal şi presupusele practici de evaziune, în care sunt implicate vedete precum Cristiano Ronaldo.

În ciuda tuturor acestor lucruri, sportul a reuşit totuşi să producă câteva imagini frumoase. Un exemplu ar fi cea a miliardarului Ronaldo, accidentat şi încurajându-şi coechipierii portughezi în finala Campionatului European. Sau şedinţa de lovituri de la 11 m din finala Copei America, câştigată de Chile în dauna Argentinei şi a lui Messi.

Însă timpul care trece este inamicul sportivului. La33 de ani, Roger Federer a luptat să câştige 17 titluri de Grand Slam — un record—, înainte de a abandona. Confruntat cu o accidentare la un genunchi care l-a ţinut departe de teren din luna iulie, el şi-a pierdut în noiembrie locul printre cei mai buni zece jucători ai lumii, după 14 aniMarele său rival din anii 2000, Rafael Nadal, supravieţuieşte peste această limită simbolică.  La rândul său, Novak Djokovic a abandonat fotoliul de nr.1 mondial în favoarea lui Andy Murray, după 122 de săptămâni neîntrerupte începând cu data de 7 iulie 2014. Jucătorul sârb s-a separat de antrenorul său, Boris Becker, care îl consilia de trei sezoane şi cu care a câştigat şase din cele 12 titluri de Grand Slam. Finalul unei epoci, în adevăratul sens al cuvântului.

Nico Rosberg a adoptat o altă metodă: el a ales să părăsească padocurile de Formula 1 la o zi după primul său titlu de campion mondial. "Eu sunt în vârful muntelui, ascensiunea a fost foarte dură, deci simt că este momentul cel mai potrivit", s-a justificat germanul, care a pilotat pentru echipa Mercedes. El s-a retras în plină glorie, la vârsta de 31 de ani. Pentru a evita efectele timpului care trece…(AGERPRES)