Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

O victorie iluzorie a forţei

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Revoluţia din 1956 este adânc înscrisă în memoria Budapestei şi a întregii Ungarii.

Prima decadă a lui noiembrie este mereu asociată cu „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie”, matricea comunismului internaţional. Însă, începutul acestei luni mai are şi o altă semnificaţie, în Europa Centrală şi de Est: la 4 noiembrie se împlinesc cincizeci şi şapte de ani de la asaltul brutal al armatei sovietice împotriva Budapestei. A fost, în fapt, cea de-a doua intrare, mult mai hotărâtă şi mai violentă, a forţelor URSS în capitala maghiară, după ce prima apariţie nu făcuse decât să stimuleze acţiunile anticomuniste.

Revoluţia din 1956 este prea adânc înscrisă în memoria colectivă a capitalei maghiare şi a întregii ţări pentru a fi uitată, chiar dacă numărul celor care îşi amintesc acele clipe este, pe an ce trece, tot mai mic. Pentru propaganda comunistă, a fost o intervenţie a forţelor sovietice frăţeşti, pentru înlăturarea şi pedepsirea contrarevoluţionarilor care, sprijiniţi de imperialiştii occidentali, voiau să devieze ţara din drumul ei către socialism. Pentru orice observator de bună credinţă, a fost o intervenţie brutală împotriva unei ţări suverane care, deşi începuse să fie sfâşiată de violenţe între forţele fidele regimului şi insurgenţii anticomunişti, ar fi trebuit să-şi poată hotărî singură destinul.

Este o acţiune care înlătură orice iluzii în privinţa atitudinii sovietice faţă de Europa Centrală şi de Est şi a stilului practicat de Moscova în situaţii de criză internaţionale. De altfel, o zi mai târziu – pe 5 noiembrie – URSS transmitea Israelului, Franţei şi Marii Britanii ameninţări ce nu excludeau loviturile nucleare, dacă acestea nu încetau imediat ostilităţile împotriva forţelor egiptene, în criza Suezului. Anticolonialismul convenabil, în afara sferei de influenţă decupate în 1945, se armoniza cum nu se poate mai bine cu colonialismul practicat în interiorul propriului lagăr. URSS s-a dovedit pregătită să folosească forţa în procesul de administrare a domeniului său extern. La prima vedere, este ceea ce marile puteri au făcut şi nu este exclus să mai facă, de-a lungul istoriei. Însă, de această dată, Moscova a dorit să transmită şi un mesaj pentru ceilalţi „sateliţi”: rămâneţi pe linie sau veţi suferi consecinţe teribile.

Protestele ce au dus la declanşarea revoluţiei maghiare fuseseră inspirate de mişcările de stradă din Polonia şi apoi de aşa-numitul „Octombrie Polonez”, care marcase un armistiţiu temporar între populaţie şi noua conducere de la Varşovia, instaurată împotriva voinţei lui Nikita Hruşciov, dar acceptată până la urmă de sovietici. Însă, acest principiu, proclamat de şeful PCUS cu doar câteva luni înainte, la cel de-al XX-lea Congres, avea să provoace tulburări şi mai mari în Ungaria. Populaţia se mobilizează, conducerea de partid reacţionează aberant, în prima fază, la solicitările acesteia, Moscova este nehotărâtă şi, foarte important, radicalismul străzii conduce rapid la insurecţie. Consternarea faţă de modul în care guvernul comunist al lui Imre Nagy, în loc să apere fundamentele regimului, îşi însuşeşte tezele insurgenţilor, precum şi rapiditatea cu care sunt date peste cap „cuceriri” importante ale socialismului îi fac pe sovietici să înţeleagă că, dacă nu acţionează repede şi dur, vor pierde Ungaria.

În ce măsură acest scenariu s-ar fi putut concretiza, în epoca respectivă, este o altă chestiune. Ceea ce contează este faptul că, în 1956, conducătorii de la Moscova îl vedeau posibil. Mai mult, deşi reuşise să-şi înlăture vechii adversari politici de la Kremlin, Hruşciov se simte dator să le arate tuturor că deţine controlul. În fapt, este incapabil să înţeleagă nu doar dinamica societăţii maghiare, ci nici măcar raporturile de putere şi influenţă din interiorul partidului comunist de la Budapesta. La fel se întâmplase, desigur, în cazul polonez. Poate că aceste experienţe i-au condus pe sovietici înspre concluzia că preferabil este răul cunoscut – spre exemplu, continuarea regimului de tip stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în România sau a domniei lui Todor Jivkov în Bulgaria – acesta din urmă a rezistat până la capăt, în 1989. Şi, de asemenea, susţinerea stalinistului Antonín Novotný în Cehoslovacia: regimul său a durat până în 1968, făcând loc Primăverii pragheze – un proces de schimbare blocat printr-o nouă incursiune a tancurilor frăţeşti într-un stat aliat.

Duhul destalinizării nu mai putea fi reintrodus prea uşor în lampă, în Polonia şi Ungaria. Dacă, în primul caz, conflictele politice şi sociale s-au perpetuat, gulaş-comunismul maghiar preparat de János Kádár pare a fi, cel puţin prin longevitatea sa, o victorie a lui Hruşciov. A fost, însă, una iluzorie, aşa cum s-au dovedit a fi cele mai multe dintre succesele comunismului în Europa Centrală şi de Est.   

 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri