Scandalul ultimei măsuri privind plata defalcată a TVA ridică multe întrebări, atât marilor investitori cât şi antreprenorilor mici, care nu îşi pot explica multe din prevederile noilor modificări legislative. Măsura care, intră în vigoare mai întâi, opţional, de la 1 octombrie 2017 şi apoi, obligatoriu, de la 1 ianuarie 2018, prevede ca fiecare firmă, societate să deschidă un cont separat, în care să se depună cei 19% din fiecare tranzacţie efectuată. Aceşti bani, odată ajunşi în acel cont, rămân blocaţi. Dacă în prezent, majoritatea firmelor ieşene folosesc banii din TVA pentru plata furnizorilor, ca mai apoi să plătească TVA-ul până la data scadentă prin lege, de la anul, firmele nu vor mai avea acces la ei.

„Ne mai trebuie un om”

Contabilii şi antreprenorii locali consideră că această măsură le încurcă afacerile şi îngreunează munca angajaţilor. „Plata defalcată a TVA-ului îngreunează situaţia. În primul rând, vom face un număr dublu de ordine de plată. Adică, dacă eu acum fac în jur de 300 pe lună, 350 chiar, de acum încolo va trebui să fac 600, deci ne-ar mai trebui un om. În această situaţie, ori se mai angajează un om, ori se măreşte volumul de muncă a celor care lucrează în prezent. La o firmă mare, eu zic că e nevoie de încă un om, la cele mici se mai pot descurca aşa. În al doilea rând, eu o să am un cont în care o să mi se acumuleze sumele din TVA. Ideea este că până acum, dacă aveam TVA de recuperat, eu puteam să mă folosesc de acei bani. Acum voi avea o sumă blocată şi când voi avea TVA de recuperat, îmi va dezechilibra fluxul de numerar. Adică banii disponibili pentru plata furnizorilor. Dacă nu am bani să plătesc furnizorul, îl blochez şi pe el. Adică eu voi sta cu banii în cont şi cu furnizorii neplătiţi!”, explică Ciprian Moroşanu, economistul care se ocupă de contabilitatea firmelor lui Vasile Lungu, unul dintre cei mai mari agricultor din judeţul Iaşi. Măsura afectează, într-o anumită măsură, şi pe cei care fac export. Unul dintre cei mai mari antreprenori din judeţul nostru vede măsura din două perspective: una pozitivă şi una negativă: „Nu am făcut o analiză aprofundată, dar cred că eu, adică firma mea, are un avantaj. Suntem exportatori, exportăm 99%. Avem foarte puţine facturi prin care putem colecta TVA-ul în conturi separate. Per total nu este un dezavantaz enorm, dar este totuşi un dezavantaj. Companiile au aceşti bani din TVA bugetaţi ca şi cash flow. Şi noi, companiile, la rândul nostru, primim TVA-ul de la stat cu decalaj…. Vor fi însă probleme de logistică. Noi ca exportatori, o să punem această sumă în cont separat, însă nu ştiu dacă se pot compensa, deoarece companiile care importă de la noi nu au TVA de încasat. Guvernul ar trebui să aibă grijă mai mare de exportatori, deoarece noi aducem valoare netă în ţară. Ne adaptăm până când putem rămâne în piaţă competitivi, provocări de la Guvern avem din trei în trei luni, ne-am obişnuit, nu ne mai atinge nimic. Însă din cauza acestor schimbări rămân tot mai puţine companii puternice cu antreprenori români”, a declarat Doina Cepalis, patroana firmei Te-Rox din Paşcani.

„Unde-i lege nu-i tocmală, nu?”

O situaţie atipică se înregistrează la Antibiotice Iaşi, unde firma are de luat bani de la stat şi nu de dat. „Antibiotice are o situaţie mai specială, ca să spun aşa, deoarece are de încasat TVA. Noi facturăm cu 9% iar prin diferenţă, noi avem de recuperat TVA de la Guvern. Pe noi nu ne atinge cu nimic această măsură”, explică Ioan Nani, directorul Antibiotice Iaşi. Însă nu multe firme se află în această postură fericită. Scandalul plăţii defalcate a TVA-ului a luat proporţii în ţară în ultimele zile, peste companii aşternându-se un val de nelinişte. Nici micii antreprenori nu privesc cu ochi buni această măsură, deoarece s-au obişnuit ca orice schimbare ce vine de la Guvern să le afecteze negativ afacerile. „Eu sunt mai mult agricultor, însă am încercat să mă lămuresc. Pur teoretic, într-un stat normal, n-ar trebui să fie nicio problemă. Ce nu înţeleg eu este modul în care se vor face compensările. Când emiţi o factură de 10 lei şi 19% se duc în contul pentru TVA, la final de lună rămâi şi cu TVA blocat şi cu TVA compensat?”, se întreabă Marian Olteanu de la crama Gramma din Vişan.  Un alt om de afaceri din domeniul agricol spune că această metodă nu va rezolva problema evaziunii fiscale şi că cei care fac aceste ilegalităţi vor găsi mereu o portiţă prin care să continue. „Din punctul meu de vedere, asta ne va îngreuna mai mult. De 20 de ani noi nu am avut niciun incident de plată, mereu ne-am plătit TVA-ul. Sfecla a fost trecută cu TVA zero, noi avem de recuperat sume importante de la buget, care vin cu întârzieri de luni de zile. Noi nu facem evaziune fiscală, cei de la Guvern au găsit soluţia asta dar tot cei care plătesc vor avea de suferit. Cei care fac evaziune fiscală vor găsi alte căi, metode. Ştiţi că este o vorbă, pentru un păduche, arunci cojocul pe foc! Sunt care fac evaziune şi se consideră protejaţi!”, a declarat Aurel Placinschi, patronul societăţii Agricola 96 Ţăgănaşi, unul dintre cei mai mari producători de seminţe din Moldova. Există însă şi oameni de afaceri care au acceptat noua măsură fără să facă comentarii. „Dacă asta e legea mergem mai departe. Plata defalcată a TVA-ului îngreunuează plăţile, mai trebuie un om pe partea financiară, deci vom mai angaja un om. Unde-i lege nu-i tocmală, nu?”, a precizat scurt omul de afaceri Cristin Zămosteanu.

Amenzi de până la 4.000 de lei

Vor fi obligate să aplice noile reglementări din domeniu toate persoanele impozabile. Prin persoane impozabile înţelegem toate societăţile, regii autonome, respectiv persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente sau profesii libere, dacă sunt înregistrate în scopuri de TVA. Conturile de TVA se deschid la unităţile de trezorerie ale statului, iar din acestea se pot efectua plăţi de TVA achitate în contul de TVA al furnizorului, TVA plătiti la bugetul de stat, transferul în alt cont de TVA al titularului, corecţii de TVA pentru care restituirea se efectuează în alt cont de TVA,  corecţii aferente ajustării bazei de TVA ca urmare a corectării facturilor, pentru care plata se efectueaza intr-un alt cont de TVA, restituiri în contul curent al titularului, în limita alimentării inişiale, etc. Dacă încasările în numerar sunt mai mari decât plăţile, se va depune în contul de TVA diferenţa între TVA aferentă încasărilor şi TVA aferentă plăţilor, în termen de 7 zile lucrătoare. Cealaltă ipoteza, când plăţile sunt mai mari decât încasările pentru că există deja un sold de casierie, nu este tratată de legiuitor. Mai menţionăm faptul că necomunicarea contului de TVA către furnizori şi clienţi se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei. În acest context, ANAF anunţă faptul că: „Contribuabilii care optează pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA în perioada 1 octombrie 2017 – 31 decembrie 2017 vor avea la dispoziţie Formularul 086 pe care îl supune dezbaterii publice printr-un proiect de ordin, publicat pe site-ul instituţiei. Reamintim că începând cu data de 1 ianuarie 2018 aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA devine obligatorie”, au precizat reprezentanţii ANAF într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.