"A te hrani cu putin orez, a bea apa, a-ti sprijini capul pe bratul indoit inseamna adevarata stare de multumire", spune un vechi proverb chinezesc. La care subscriu intru-totul si cei circa 150 de muncitori de origine chineza de pe santierul Palas.

Pe cit sint de activi in orele de lucru, tot pe atit sint insa de discreti in timpul liber. Nu ies prea des in oras, nu fac cumparaturi decit atunci cind isi aduc aminte, si, in rarele "misiuni" prin Iasi in afara campusului, incearca sa nu iasa in evidenta prin nimic. Asa se descriu, in citeva cuvinte, muncitorii chinezii care participa la constructia ansamblului rezidential din centrul orasului.

Intr-un interviu acordat in exclusivitate "Ziarului de Iasi", reprezentantii chinezilor de la Palas au fost de acord sa isi deschida sufletul si sa povesteasca, asa cum simt ei, eforturile pe care le-au depus pentru a se adapta conditiilor de aici, precum si planurile de viitor pe care le au. Pentru ca limba romana le este necunoscuta, iar engleza stiu prea putin, la interpretarea raspunsurilor acestora a participat translatorul Neculai Agapescu. 

Salariu mediu de 500 de euro

Despre muncitorii chinezi s-a spus, in repetate rinduri, ca sint harnici si seriosi. Si nu au dezamagit pina acum. Insa ce i-a facut sa vina tocmai la Iasi de la zeci de mii de kilometri distanta si sa stea departe de familie cu anii? Pentru bani, ar spune unii. Acum sint la Palas 150, dar anul trecut erau de trei ori mai mult. Ei, personal, sint de parere ca firma angajatoare trebuie urmata oriunde are lucrari in intreaga lume. "Harnicia este o traditie la noi. De mici sintem invatati sa muncim foarte serios si sa respectam un program. Calitatea trebuie sa fie exceptionala la final", a spus Gao SiFeng, un tinar chinez de 23 de ani caruia abia ii mijeste mustata.

In ciuda virstei fragede, este deja sef de echipa pe santier, avind aproximativ 40 de oameni in subordine, toti de aceeasi nationalitate. "Noi avem sarcini precise pe santier. Romanii manipuleaza mijloacele mecanizate de transport, asa cum sint buldozerele sau macaralele, iar noi sintem structuristi, adica ne ocupam de armaturile metalice si sudura. Nu ne intersectam la multe treburi", a explicat Gao SiFeng.

Un angajat chinez sustine ca ia in mina, lunar, in medie, in jur de 500 de euro, cea mai mare parte din salariu fiind virata direct in conturile de "acasa", aici avind doar citiva bani de buzunar. "In China, se cistiga de regula in constructii 4.000 de yuani pe luna (n.r. – echivalentul a circa 1.700 lei la cursul afisat de Banca Nationala a Romaniei). Aici avem cam cu 30-40% mai mult. Nu prea ne trebuie multi bani la noi, pentru ca nu avem pe ce sa cheltuim. Nu facem multe cumparaturi", a motivat tinarul. 

Rosii cu zahar

Dupa cum au afirmat, cumparaturile cele mai frecvente cuprind pasta de dinti si sampon, pe care le iau din supermarket de la Kaufland sau Carrefour. Pentru a se descurca sa ajunga la centrele comerciale, chinezii spun ca au scris pe o bucata de hirtie numele magazinului si produsele necesare, fiind astfel directionati de localnici. "Haine nu cumparam, pentru ca sint foarte scumpe", a apreciat Wu WeiYao, bucatarul in virsta de 40 de ani al chinezilor. Acesta a adaugat ca se descurca insa si mai anevoios atunci cind cauta condimente specifice bucatariei proprii deoarece fie nu se gasesc, fie sint scumpe.

"Eu provin dintr-o regiune a Chinei (n.r. – Jiang Su, situata in sud-estul Chinei, in apropiere de Shanhai) unde se maninca dulce si foarte condimentat. Nu am inteles niciodata de ce voi serviti rosiile cu sare. Noi le mincam cu zahar", a punctat Wu WeiYao care a mai spus ca, desi se afla in Iasi de aproape un an jumatate, nu a gustat niciodata din bucatele traditionale romanesti pe motiv ca se multumeste "cu ce are".

Despre bors spune ca nu i-a facut deloc cu ochiul si il considera o „supa acra", care nu este pe gustul sau. "Eu am luat odata mici de la Kaufland si alta data covrigi, pentru ca am vazut la cineva ca inghitea cu pofta. Sint buni", a apreciat colegul sau Gao SiFeng. 

"Nu mi-a placut ce am vazut"

In afara de supermarket-uri, chinezii spun ca nu au vazut prea mult din restul orasului. Fiind budisti, cei doi nu au avut curiozitatea sa intre in nici o biserica sau manastire, desi Mitropolia si Trei Ierarhi sint la doi pasi de campus. "Au mai fost colegi de-ai lor care au participat la concertele de la Palat, si chiar si-au facut poze cu artistii care au evoluat pe scena. In rest, se distreaza intre ei. Asculta muzica pe calculator, au acces la internet si vizioneaza programele lor de acasa, pentru ca au  transmisie prin satelit", a mentionat translatorul Agapescu, care se ocupa de muncitorii straini de pe santier de aproape doi ani.

In rarele ocazii cind servesc cina la restaurantele chinezesti din oras, chinezii spun ca fac comenzi "speciale", dupa retetele traditionale. "La Iulius Mall, la restaurantul cu specific de acolo, nu am mincat. Nu mi-a placut ce am vazut", a comentat Wu WeiYao, fara a oferi motivele refuzului sau.

Muncitorii straini sustin ca isi petrec cea mai mare parte a timpului liber uitindu-se la televizor, pentru a se mai pune la punct cu ceea ce se intimpla in tara natala. "Cind au fost jocurile olimpice ne-am strins toti in hol, am cerut un LCD de la administratie si am urmarit cu sufletul la gura evolutia jucatorilor. Apoi, de ziua nationala a Chinei, ne-am uitat toti la paradele militare. Nici nu am mai iesit pe santier in acea dimineata", a rememorat Wu WeiYao.

"Stiu de Basescu"

Inainte sa ajunga in Romania, cei doi chinezi nu au auzit mare lucru despre tara noastra. Insa, intre timp, si-au imbogatit bagajul de cunostinte cu citeva date.

"Stiu ca este capitala la Bucuresti, ca are deschidere la Marea Neagra, ca este alaturi de Ungaria si ca a intrat in Uniunea Europeana in 2007", a exemplificat tinarul de 23 de ani. Tot el s-a aratat la curent si cu faptul ca, in urma cu trei saptamini, au avut loc alegeri prezidentiale. "Stiu de Basescu, dar nu mai tin minte numele celui cu care s-a luptat. Imi pare rau, dar nu stiu alti politicieni", s-a scuzat Gao SiFeng. 

"Salut, ‘neata, ce faci"

Singurele cuvinte pe care le "rup" in romana sint "salut" si "’neata" sau "ce faci", pe care le-au invatat de la muncitorii romani de pe santier. Din acest motiv, tinerii chinezi spun ca nu se descurca „la agatat" fete prin oras. "Blondele sint frumoase de privit. La noi, fetele sint toate brunete. Dar nu ne-am facut prietene aici", a subliniat Gao SiFeng.

O bucurie recenta a chinezilor de la Palas a fost prima zapada cazuta in acest an deoarece, dupa cum sustin, unii nu au vazut fulgi de nea "de-adevaratelea", ci doar in filme. "Nu am prins niciodata zapada. Este foarte frumos sa te trintesti pe jos", a comentat Gao SiFeng.

Colegul sau insa a specificat ca a mai avut de-a face cu troiene in urma cu sapte sau opt ani.

Pentru Craciun si Revelion, chinezii spun ca nu si-au facut multe planuri, dar nu exclud posibilitatea de a iesi in strada la focul de artificii. "Nu stim daca societatea va organiza ceva deosebit. Noi mai asteptam. Va uram voua sarbatori fericite", au conchis muncitorii straini de pe santier.

–––

"Noi am lucrat la proiecte mult mai mari"

In prezent, chinezii pun la punct alimentarea cu energie electrica, instalatii sanitare si racorduri la canalizarea parcarii subterane care ar urma sa numere cinci etaje sub nivelul zero.

Dupa cum apreciaza oficialii Palas, in urmatoarele luni, muncitorii au ca sarcina sa finalizeze intreaga structura a parcarii subterane aferente zonei rezidentiale, urmind sa fie demarate primele lucrari de amenajare a gradinii in suprafata de aproximativ cinci hecatre de spatii verzi. "Noi am lucrat la proiecte mult mai mari de atit. Constructiile inalte sint o obisnuita pentru China. 54 de etaje reprezinta o nimica toata. Noi ne dezvoltam mult pe verticala", a comentat Gao SiFeng.

–––

4.030 de straini sint inregistrati in Iasi

Potrivit reprezentantilor Serviciului de Imigrari Iasi, din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie, pe raza judetului nostru se afla actualmente circa 4.030 straini din care 8% sint "prinsi" la munca. "Avem inregistrati 232 de angajati si 83 de detasati. La nivelul lunii aprilie 2010 expira, pentru majoritatea dintre acestia, dreptul de sedere", a specificat comisarul Sorin Gaita, seful Serviciului de Imigrari care a adaugat ca, cei mai multi dintre straini angajati la Iasi sint de nationalitate turca si chineza si lucreaza in constructii, plus moldoveni care activeaza in sectorul transporturilor.

"Numarul muncitorilor straini din Iasi a scazut drastic fata de anul trecut, in medie, cu 60 de procente. Trebuie precizat insa faptul ca, la Palas, chinezii de pe santier sint inregistrati la Timisoara deoarece au venit de acolo dupa extinderea mall-ului", a explicat Gaita.

In 2008, in jur de 180 de turci au participat la ridicarea ansamblului imobiliar Green Park din Tatarasi, numarul permiselor de munca pentru acestia fiind acum aproape 110. "Daca anul trecut erau 20% angajati turci si restul detasati, anul acesta raportul s-a inversat", a remarcat seful Serviciului de Imigrari.

–––

Cel mai neprietenos stat din Europa pentru imigranti

Conform datelor Eurostat, Romania se afla  pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste proportia cetatenilor straini gazduiti. Astfel, mai putin de 0,1% din populatia totala era constituita in 2008 din cetateni de alta nationalitate.

Potrivit Eurostat, in Romania traiau in urma cu un an 26.000 de cetateni strani, din care 6.000 provin din tari membre ale Uniunii Europene, iar restul  din afara spatiului european. Cifre similare cu cele ale Romaniei au inregistrat Bulgaria care gazduieste 24.000 de straini, reprezentind 0,3% din populatia tarii, dar si Polonia (58.000 de straini) si Slovacia (41.000).

Datele biroului statistic al comunitatii europene arata in schimb ca romanii detin in UE cel mai mare grup de emigranti ce provin dintr-un stat european, numarul lor ajungind oficial la 1,677 milioane, din care 734.800 in Spania, 625.300 in Italia si 65.000 in Ungaria.