Intr-un an de zile, sumele pe care iesenii nu le-au mai putut plati bancilor au urcat pana la 174 milioane euro, conform datelor BNR. 

Restantele iesenilor catre banci au ajuns la 174 milioane euro, fiind mai mari fata de anul trecut cu 21%. Potrivit ultimelor date oficiale publicate pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) rezulta ca din octombrie 2011 si pana la finele lunii octombrie 2012, sumele pe care iesenii nu le-au mai putut plati catre institutiile bancare au crescut pana la 785 milioane lei de la 647 milioane lei cat erau in aceeasi perioada a anului trecut. In octombrie 2011, iesenii aveau credite totale de 7,102 miliarde lei, din care 4,90 miliarde lei erau credite accesate in valuta. Dintre acestea, 4,59 de miliarde lei reprezentau credite curente, in timp ce 315 milioane lei erau credite restante. Potrivit BNR, creditele accesate in moneda nationala se ridicau anul trecut la un total de 2,19 miliarde lei, din care 1,86 miliarde lei erau credite curente, iar 332,4 milioane lei erau sume restante. Pana in octombrie 2012 sumele imprumutate de ieseni de la banci au urcat pana la 7,8 miliarde lei, din care 2,33 miliarde lei erau in lei, iar restul de 5,06 miliarde lei erau in valuta. Creditele restante se ridicau, acum doua luni de zile la 785,2 milioane lei. Potrivit BNR, 414,7 milioane lei din suma totala a creditelor restante proveneau de la imprumuturile in valuta in timp ce restantele de la creditele in moneda nationala se ridicau la 370,5 milioane lei. “La capatul firului este statul roman. Firmele au facut afaceri cu statul si la finalul lucarilor nu si-au mai luat banii. Iar populatia s-a ales cu salariul scazut cu 25%, multi devenind someri. Acesta este un mesaj pentru politicieni: conduc bine-lumea o duce bine; conduc prost-lumea o duce prost”, a precizat Neculai Vitelaru, presedintele Patronatului Judetean pentru intreprinderi Mici si Mijlocii. Potrivit acestuia, statul roman a incurajat nemunca, facand protectie sociala. “N-avem sosele, au inchis minele si au dat 20 de salarii compensatorii, dar n-au incurajat agricultura sau ca acel om dat afara cu salarii comepensatorii sa-si faca o firma. Parlamentarii ar trebui ascultati ca la scoala: ai promis ca faci asta si asta, dupa 6 luni vii cu carnetelul: ce ai facut din ce ai promis. Nu lasati sa stea 4 ani, sa nu faca nimic si apoi sa mai ceara un mandat ca abia acum s-a desteptat. La 6 luni trebuie ascultati. Daca n-au facut nimic, il lasam corigenti si alegem altii”, a adaugat Vitelaru.