Bataie pe cadavre

Inconsistenta politica locala este pe cale sa fie tulburata de o mica disputa cu iz electoral. Recent, presedintele Consiliului Judetean, Lucian Flaiser, l-a acuzat pe senatorul democrat Dan Carlan ca i-a sterpelit o idee din biroul sau din Casa Patrata. Ar fi vorba de proiectul Zonei Metropolitane Iasi (ZMI) care, in varianta parlamentarului PD, s-ar fi metamorfozat in proiectul MetropolIs.

Comparind cele doua proiecte, este evident ca ele spun acelasi lucru. Intr-un viitor nu foarte indepartat, municipiul Iasi ar urma sa-si largeasca considerabil hotarele (si populatia) inglobind comunele limitrofe. In timp, acestea s-ar transforma in cartiere urbane, iar locuitorii lor in cetateni cu drepturi depline ai capitalei Moldovei. Prin acest spor de populatie, municipiul nostru ar deveni – de data aceasta fara nici un fel de dubii – cel de-al doilea oras al Romaniei, cu un numar de locuitori trecut binisor de jumatate de million. Ideea nu-i rea, ba chiar ea face parte dintr-o logica normala a dezvoltarii urbane.

Prin urmare, acuzatia de plagiat nu este fondata. In schimb, exista, in acest caz, o multime de alte probleme, ele tinind nu de proiectul ca atare, ci de politicienii care lanseaza astfel de proiecte; Caci, de aproape 18 ani, marile idei citadine transpuse in practica au fost mai mult decit sublime, dar au lipsit cu desavirsire. E adevarat, au existat, inca din 1990, promisiuni referitoare la regularizarea Bahluiului (dupa modelul Begai timisorene), la construirea unei moderne sosele de centura, ba chiar si la  infiintarea unui metrou iesean, ori la realizarea unei linii de tren suspendate etc. etc. Dar astazi iesenii nu au nici macar o autogara, dupa ce primarul Simirad a distrus-o, iar primarul Nichita s-a aratat incapabil sa propuna o solutie viabila. (Sa mai vorbesc si de batrina gara feroviara a Iasului?)

Pina acum, alesii iesenilor din administratia locala si din Parlamentul Romaniei s-au dovedit (cu mici exceptii) mai degraba niste neputinciosi. Niste indivizi care promit o multime de lucruri, dar care nu duc nimic pina la capat. Proiectul Zonei Metropolitane Iesene (apropo, parca ar fi sunat mai bine Aria Metropolitana Iasi, adica AMI in loc de ZMI!) a fost lansat cu surle si trimbite in 2004. De atunci au trecut trei ani, iar Flaiser a recunoscut recent, cu nonsalanta, ca proiectul a decedat. In realitate, dupa semnarea unui insipid protocol intre beneficiari (Iasul si inca 13 comune), nu s-a mai intimplat nimic. Primarii comunelor s-ar reintors la afacerile lor cu pamint, iar Nichita la strategiile sale. De altfel, Strategia Orizont 2020 a administratiei locale nu sufla nici un cuvintel despre localitatile din jur, desi, dupa cum evolueaza lucrurile, la acel moment comunele limitrofe chiar vor fi fost inghitite de municipiu. 

Marea problema a acestor proiecte de anvergura este ca, pe cit de frumoase sint ca forma, pe atit de gaunoase sint in fond. Niciodata nu este foarte clar care sint pasii de urmat. Daca ideea este cu adevarat impartasita de comunitate. Cit costa, de unde vin banii, cine-i va gestiona. Dimpotriva, totul ramine extrem de nebulos. 

De aici si blocarea in proiect. Pina la urma, totul pare facut doar pentru profitul unor indivizi care stiu mai multe decit altii. In aceste conditii, disputa referitoare la paternitatea proiectului metropolitan pare penibila. Sau – vorba senatorului Carlan – doar o gargara, care nu face decit sa scoata la iveala inca o data neputinta alesilor nostri.

Cu trei-patru ani in urma, principalii trei actori politici ieseni – Gheorghe Nichita (PSD), Dan Carlan (PD) si Relu Fenechiu (PNL) – promiteau alegatorilor tot felul de proiecte, care mai de care mai minunate. Ce s-a realizat important de atunci? Si acum mai sint in oras strazi pe care stau aruncate bordurile cu care Nichita se facea ca munceste pentru ieseni, in campania electorala din 2004. De asemenea, uitati-va cum inainteaza atit de necesarul proiect al soselei de centura si veti descoperi cit sint de eficienti acesti politicieni. Peste mai putin de un an, vom avea iarasi alegeri. Din nou, vor fi lansate, in veritabile spectacole electorale, niste proiecte moarte inca din start sau cu mici sanse de "supravietuire". Dar parca a inceput sa se destrame vraja din jurul politicienilor ieseni.