De ce nu e concurenta la cele mai bune facultati de la Cuza?

luni, 10 octombrie 2011, 15:36
4 MIN
 De ce nu e concurenta la cele mai bune facultati de la Cuza?

Doua dintre cele mai bune facultati ale Universitatii „Al.I. Cuza" (UAIC), ale caror domenii au fost ierarhizate in categoria A, Matematica pe prima pozitie, respectiv Fizica pe cea de a treia, dupa acelasi domeniu al Universitatii din Bucuresti si „Babes – Bolyai" din Cluj, paradoxal se numara printre facultatile care au avut o sesiune de admitere slaba la studii de licenta. Astfel, pentru admiterea de toamna, Facultatile de Fizica si Matematica au scos la concurs 97, respectiv 53 de locuri bugetate, dintre cele 120 cite au fost aprobate la fiecare, pentru anul universitar 2011- 2012. Gradul de ocupare a acestora a fost scazut, in urma celei de-a doua sesiuni de admitere la studii de licenta fiind cite 9 noi studenti admisi.

„La 25-26 de ani vor casa si masina"

Daca in anii ’90 la Facultatea de Fizica, de exemplu, numarul studentilor care faceau aceasta alegere depasea 100, ajungind si la 180, in noul an universitar doar 31 de boboci vor pasi pragul facultatii. „Ne afecteaza situatia, dar nu in masura in care sa incetam sa functionam in conditii normale, asta fiindca la masterat s-au ocupat toate locurile si pentru ca avem finantare in plus anul acesta de la extensiunea de la Balti. S-au inscris exact 31, cit si aici, iar extensiunile au un coeficient in plus. Cu ceea ce o sa fie la Scoala Doctorala, nu ne afecteaza in asa masura incit sa nu aibe toata lumea ore. Conducerea universitatii ne-a asigurat ca, daca am avea nevoie, putem face pentru un numar de cadre didactice norme mixte. Dar nu e cazul. Dar daca ar fi nevoie putem pune un numar de cadre didactice sa aiba 60% bani din activitatea didactica si restul din activitatea stiintifica finantata de universitate. Noi am avut 5 pozitii de cercetatori finantate de universitate, in momentul in care au venit banii din fonduri structurale, 4 dintre ei au trecut in baza acestora, care sint si mai generoase. Sint si asistentii sau lectorii care au trecut pe baza acestor fonduri, ceea ce ne ajuta din punct de vedere financiar. Asta ne ajuta sa depasim, ca acum sintem intr-un minim, e clar ca sintem intr-un minim", a explicat Dumitru Luca, decanul de la Fizica. Aici, in 2008 erau 67 de candidati pe 128 de locuri bugetate. Incepind cu anul urmator au fost ca si acum, 120 de locuri subventionate, iar numarul celor care s-a inscris a fost 95 si 57 anul trecut.  „Nu mai sint dispusi, dar asta este doar o iluzie, cum se spune in termeni neacademici, sa puna osul la bataie. Tinerii de acum vor sa aiba pina la 25- 26 de ani si casa si masina. Si e o iluzie, pentru ca tocmai aceia care sint la facultatile considerate de succes, unde concurenta este mare, cineva de la Matematica a facut o statistica si au mai putini oameni intrati in cimpul muncii desi sint facultati uriase. Cred ca o oarecare vina ar putea sa ne-o atribuie cineva din exterior si noua, pentru ca nu am facut suficienta popularizare. Totusi, am facut atitea si atitea deplasari in scoli si licee, am avut Zilele Portilor deschise, am facut experimente in aer liber. Dar nu e vorba numai de un fenomen specific Moldovei sau Iasului, e al Romaniei", a explicat Dumitru Luca.

„Vin cei care au tragere de inima"

La Matematica, in 2009 si 2010 s-a putut vorbi de concurenta, numarul celor care au ales acesta facultate depaseau cele 120 de locuri bugetate, fiind 165, respectiv 130 de absolventi de liceu inscrisi. Noul an universitar a inceput aici cu 76 studenti de anul I. „Ideea de baza este ca nu exista o situatie proasta sau ingrijoratoare pentru o facultate de acest fel. Vin la Matematica cei care au tragere de inima, nu ne asteptam la mai mult. Noi sintem pregatiti exact pentru cifra asta. La master, situatia este mai buna, aici s-au ocupat locurile. Niciodata nu va fi harmalaia de la Drept sau Filosofie, la Matematica nu vor fi niciodata mai mult de 1- 2 pe loc", este de parere Ovidiu Cirja, decanul facultatii. Conducerea universitatii crede ca exista prejudecati in ceea ce priveste aceste doua facultati care au rezultate foarte bune la capitolul cercetare, iar studentii nu mai vin pentru ca se vad dupa absolvire profesori in mediul rural, cu toate ca cei mai buni dintre ei ramin in sistem sau sint recrutati de marile companii. „Poate parea dramatic, dar se inscriu intr-o tendinta fireasca. Sint modelele care trebuie sa le scoatem in fata. De exemplu, la Universitatea din Toronto, Canada, sint 100 de cercetatori si profesori de matematica la 50 de studenti. Noi avem 50 de profesori si cercetatori, eu as mai lua vreo 50", a declarat Vasile Isan, rectorul universitatii. De asemenea, universitatea demareaza de trei ani un proiect din fonduri structurale care consta in 1.000 de burse pentru elevii din mediu rural si 35 de clase orientate spre stiinte, in mai multe licee din regiunea Modovei, dintre care si in Colegiul „G. Ibraileanu" si Liceul Pedagogic.

Comentarii