Veti consuma droguri de Revelion? Evident!

Veti consuma droguri de Revelion? „Evident!“ Asa mi-au raspuns doua eleve dintr-a sasea de la Colegiul National, cu o franchete care tradeaza faptul ca drogurile sint un lucru comun in viata lor. 

Dar nu doar la Colegiul National copiii si adolescentii vorbesc despre droguri cu detasarea cu care discuta despre distractii, cluburi sau prieteni. Am intilnit aceeasi deschidere in discutii cu elevi de la mai multe licee iesene. 

La „Negruzzi", „Informatica", „Bancila", „Energetic" si „Ibraileanu" – scolile vizitate aleatoriu de noi – dar probabil ca nu doar aici – drogurile par sa fi devenit prietenii buni ai elevilor. Unele au fost personificate, primind si nume, cel mai popular fiind Maria sau Mary Jane, adica marijuana.

Adolescentii stiu retete, dealeri, preturi. Au solutii despre cum sa nu devina „prea" dependenti sau cum sa se apere de banuielile parintilor. Consumul de droguri usoare a devenit o moda raspindita peste tot. „Drogurile sint un subiect tabu doar pentru adulti", este de parere un elev de la Informatica.

Ca virsta consumului de droguri a coborit, o dovedeste si faptul ca programele de preventie antidrog se adreseaza deja copiilor de la 13 la 18 ani. Ceea ce implicit e o recunoastere a existentei consumului la virste mici.

Profesorii spun insa ritos ca in spatiul scolii nu sint droguri. „Cine vrea sa consume, consuma oricum. Ar trebui legalizate drogurile usoare", este, insa, de parere o eleva de la Liceul „Ibraileanu".

„Tusin forte cu votca e mai ceva ca heroina"

Virsta de 13 ani nu mai este virsta povestilor si naivitatii. Doar in clasa a sasea, dar dorind sa para mai mature prin vestimentatie si anturaj, Dana si cu Loredana (n.r. – numele sint fictive) studiaza la Colegiul National. Au plecat mai repede de la scoala si si-au intilnit citiva dintre prietenii din Liceul Energetic in Piata Unirii.

Deja au probleme de dragoste si despartiri de rezolvat. Dana si Loredana au crescut poate prea repede. „Drogurile usoare nu provoaca dependenta. La noi in scoala nu se consuma, ca in alte licee, dar la un show, ceva…", a spus una dintre cele doua eleve, convinsa ca dependenta inseamna sa folosesti droguri in fiecare zi si ca folosirea ocazionala de stupefiante „usoare" nu are decit efecte de moment. Iar acelea, placute.

Elevii sint o adevarata enciclopedie de cunostinte privind stupefiantele, iar in functie de grupul din care fac parte construiesc un argou specific. „Mary Jane", „Maria" sau „mahoarca" sint doar citeva dintre numele de alint pe care tinerii le folosesc pentru marijuana. Canabisul si pastilele de extasy sint iarasi droguri cunoscute si utilizate frecvent de tineri, dupa cum spun chiar ei. Dar sint si retete de droguri ce pot fi obtinute usor.

„Tusin forte si cu 200 de mililitri de votca are un efect mai ceva ca heroina", mi-a spus un elev de la „Negruzzi". Tot relativ usor, elevii pot face rost si de ketamina – „Super Key" sau „vitamina K", cum o mai numesc elevii. „Ketamina este un anestezic utilizat in medicina veterinara. Fratele meu este medic si am ramas foarte uimit cind un coleg de al meu m-a intrebat daca nu pot face rost de niste ketamina", a marturisit un elev de la Informatica.

Dealerii, de gasit si pe Messenger

„La nivelul judetului Iasi, consumul de droguri nu este la fel de grav ca in capitala, de exemplu. In plus, predomina utilizarea stupefiantelor fumate sau a celor usoare. Alcoolul, desi legal, pare a fi inca «drogul» cel mai raspindit printre tineri", sustine Madalin Taranu, seful compartimentului de Analiza si Prevenire a Criminalitatii din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie.

Asta nu inseamna ca adolescentii nu stiu despre heroina, cocaina sau hasis. „Chiar as fi curioasa daca cocaina dezvolta dependenta chiar de la prima folosire", se intreaba o eleva de la „Ibraileanu".

Chiar daca sint sau nu consumatori, elevii au cunostinte despre droguri pentru ca, zic ei „toata lumea este tentata la un moment dat ,si trebuie sa stii in ce te bagi. Sint la indemina, peste tot". Adica, din declaratiile citorva liceeni, droguri se pot gasi fie la amici in scoala, fie contactind dealer-ul pe Messenger sau in cluburi.

Cei mai tupeisti merg dupa droguri pina la capat de oras, in zona CUG, de exemplu. „La basarabeni, in caminul de la «Bancila»", a deconspirat un elev al Colegiului de Arta „Octav Bancila" una dintre sursele sale de aprovizionare.

La fel, cunosc si retete care sa le faca mai „bine" organismului. „Decit sa fumezi un „joint" (n.r. – o tigara care contine cannabis sau marijuana) sa iti strici plaminul, mai bine combini cu lapte. Frunza de cannabis costa cam 50 de lei, o tratezi cu acetona si o maruntesti in lapte", povesteste Dana, fetita de 13 ani de la Colegiul National.

Drogurile accesibile elevilor sint cele care costa 50-100 de lei pliculetul, frunza sau tigara. „Multi fac posta", a declarat un elev de clasa a XI-a de la Liceul „Constantin Brincusi", povestind cum aceeasi tigara trece de la un consumator la altul. Asta, bineinteles, dupa ce au facut „cheta", adica s-a strins bani de la toata gasca.

40% din elevi stiu colegi consumatori

„Nu cred ca se drogheaza careva la scoala. Nu risca", crede un elev al Colegiului „Costache Negruzzi". Cluburile, petrecerile „acasa la prieteni", concertele, chiar si scara blocului sint locurile sau ocaziile preferate in care elevii consuma droguri.

Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat anul trecut de organizatia non-guvernamentala „Alaturi de voi" in parteneriat cu Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog  (CPECA) si Inspectoratul Scolar Judetean, pe un esantion de 934 de liceeni, 15% dintre elevii care s-au declarat consumatori spun ca mai utilizau substantele interzise si in incinta scolii.

De asemenea, aproape 40% dintre elevii chestionati au declarat ca stiu cazuri de colegi care au consumat droguri, iar jumatate dintre cei care au raspuns ca nu au folosit pina acum stupefiante au declarat ca ar dori sa incerce.

„Acesta este cel mai recent studiu pe care il avem la ora actuala. Ceea ce au raspuns atunci elevii trebuie luat ca un semnal de alarma. Este foarte posibil ca, dintre tinerii care au declarat ca ar dori sa incerce, multi sa fi avut deja aceasta ocazie si sa nu o fi refuzat. Tinerii iau consumul de droguri ca pe o moda, o etapa a vietii", a declarat Roxana Rusu, psiholog si coordonatorul CPECA.

„Simteam ca si cum se misca pamintul cu mine"

„Ar trebui legalizate drogurile usoare. Oricum, cine vrea sa consume consuma, cine nu, nu", este de parere o eleva de la Liceul „Garabet Ibraileanu". Liceenii spun ca, pe linga „rokeri", „bogatani" si „teribilisti", „emo" sint categoria cea mai predispusa de a incerca un drog. Dar nu este o regula. „Emo" reprezinta prescurtarea de la englezescul „emotional" si reprezinta acea categorie de tineri „pesimisti, care dramatizeaza totul, isi pling de mila", dupa cum i-a caracterizat o eleva de la Informatica.

Psihologii spun ca predispozitia apare si la tinerii care tinjesc dupa afectivitatea celor din jur, sau la cei care fac parte din familii instarite si care sint dornici de senzatii tari. Exceptiile de la aceste tipologii nu sint insa excluse. 

„In general elevii consuma droguri la presiunea grupului din care fac parte, dar si din simpla curiozitate", a mai declarat Roxana Rusu, iar liceenii au confirmat acest lucru. „Unii zic ca e trasnet sa te droghezi: ai impresia de detasare, destindere, extaz, euforie", a declarat din spusele colegilor un elev al „Bancila".

Impresiile consumatorilor sint socante. „Simteam ca si cum se misca pamintul cu mine, iar eu trebuia sa tin pasul, ca sa stau pe loc. De fapt eu ma miscam si atit", spune amuzat un elev de clasa a XI-a de la Liceul Energetic. Colegul sau isi aminteste cum ii culegea lalele mamei sale, fara ca florile sa fi existat.

„Drogurile asa-zise usoare nu dau dependenta fizica. Adica, daca nu sunt consumate, nu apare starea de sevraj foarte puternic. Cu toate acestea, exista o puternica dependenta psihica. Tinerii ajung sa isi faca programul pentru a consuma droguri, stiu locurile unde marfa e de mai buna calitate si pretul mai convenabil. Drogurile le afecteaza memoria, nu mai pot fi foarte atenti la cursuri si in timp apare dezinteresul fata de scoala", a evidentiat doar citeva dintre efectele drogurilor psihologul Roxana Rusu.

„Cred ca mama ar claca daca ar sti"

Chiar daca intre ei sint foarte deschisi si vorbesc despre droguri, elevii nu ar putea face acelasi lucru cu un adult, si cu atit mai putin cu parintii. „Nu m-am gindit niciodata sa o intreb pe mama despre droguri. Cred ca ar claca, mai ales ca mai in gluma mai in serios ma intreba daca ma droghez. De exemplu, am avut o comanda mai mare la Avon si am amanetat niste lucruri din casa. Ai mei au observat si a fost un adevarat consiliu de familie. «Tu te droghezi!», mi-au reprosat. Astea sint vorbe aruncate aiurea, mai ales ca eu nu apucasem sa spun nimic", se consoleaza o eleva de la „Ibraileanu".

Psihologii spun ca parintii ar trebui sa isi apropie copiii si sa se comporte normal. „Parintii trebuie sa-si gestioneze frica si tensiunea emotionala. Nu trebuie sa fie agresivi si nici sa arunce cu vorbe, ci sa comunice foarte mult cu copilul, sa il cunoasca, sa faca activitati impreuna. De exemplu, am intrebat odata o mamica care a venit la noi convinsa ca fata ei este consumatoare de droguri, motivind ca si-a dat seama pentru ca o cunoaste. Am intrebat-o care este hobby-ul copilului ei, sau formatia preferata, si nu a stiut sa spuna. Acuzatia asupra fetei era nefondata in ceea ce priveste consumul de droguri. Copilul se manifesta asa doar pentru a atrage atentia familiei ca exista", a mai declarat psihologul Roxana Rusu.

Programele de prevenire bazate pe informare nu mai au efect

Pentru prevenirea consumului de droguri, reteta pare sa fie comunicarea. „Parintii trebuie sa cunoasca grupul din care face parte copilul, sa fie considerat un membru al acestui grup, in calitate de parinte. De asemenea, sa fie informat cu privire la fenomen si sa insereze la momente convenabile cazuri reale sau nu din care copilul sa ajunga singur la concluzia ca nu este bine sa consumi droguri. In cazul in care parintele afla ca fiul sau fiica este consumatoare de stupefiante, trebuie sa actioneze cu discernamint si sa ia legatura cu un specialist", a declarat Claudia Carausu, psihopedagog la Liceul de Informatica „Gr. Moisil".

In scolile iesene au loc numeroase activitati de preventie. Conducerile institutiilor de invatamint se feresc insa sa declare existenta fenomenului, la fel si Inspectoratul Scolar. „Nu figuram in evidentele politiei ca unitate de invatamint cu probleme. Cu toate acestea, incercam sa educam copiii si sa tinem legatura cu familiile lor. Avem un parteneriat cu politia de proximitate, iar agentii sint prezenti o data pe saptamina la noi pentru a discuta diferite probleme, inclusiv despre consumul de droguri", a declarat Dana-Louise Barnea, directorul Colegiului de Arta „Octav Bancila".

De asemenea, inspectorul general Camelia Gavrila considera ca este importanta informarea elevilor asupra consecintelor pe care le poate avea consumul de substante interzise. „Este singura sansa de a ajunge la elevi, constientizindu-i ca exista o sansa de a se opune tentatiei. De asemenea, trebuie marsat si pe partea legislativa, precum ca detinerea de droguri reprezinta o infractiune, precum si pe cea legata de sanatate", a spus Camelia Gavrila.

Psihologii cred ca informarea sau avertismentele nu mai dau roade, pentru ca elevii sint deja foarte bine informati si aduc contraargumente in favoarea consumului de droguri. „Programele de prevenire ar trebui sa se axeze pe activitati de petrecere a timpului liber si pe crearea unei perspective de viata. Elevii traiesc doar in prezent, fiind mai vulnerabili. Ei trebuie constientizati ca au si un viitor, care depinde de ei", spune psihologul Roxana Rusu.