Parcul dendrologic Dofteana a ajuns obiect de disputa

Consiliul Local al comunei Dofteana a hotarit, la jumatatea lunii mai, sa treaca in administrare proprie Parcul dendrologic din localitate. Hotarirea a trezit imediat reactii prompte din partea silvicultorilor, care o considera nejustificata si, mai ales, abuziva, atita timp cit – sustin ei – parcul se numara printre rezervatiile naturale ale judetului Bacau, in care au fost investite o munca imensa si foate multi bani. La rindul sau, primarul comunei Dofteana, Constantin Asaftei, sustine ca acest parc se afla ilegal in folosinta silvicultorilor si a fost creat pe terenul care apartine de drept satenilor. Disputa iscata in jurul parcului dendrologic a cuprins deja si alte institutii din judet.
O privire in timp
Parcul dendrologic Dofteana constituie o colectie stiintifica dendrologico-silviculturala care cuprinde, in prezent, 660 de specii si varietati de plante. El a fost infiintat in 1908 de un impatimit silvicultor, care a fost inginerul Iuliu Moldovan. Originar din Arad, Iuliu Moldovan a lucrat ca sef de ocol silvic in Slovacia si apoi ca inspector in inspectia de stat a Imperiului Austro-Ungar din Viena, insa a trecut ilegal in Romania si si-a continat pasiunea aici. Pentru ca era un prieten al familiei Bratianu si pentru ca aceasta familie domina politica romaneasca a timpului, Moldovan a venit impreuna cu ei la Dofteana, unde bratienii au cumparat teren si padure si i-au asigurat silvicultorului fondurile necesare pentru constituirea unui parc dendrologic.
Iuliu Moldovan a lucrat aici pina in 1936, anul in care s-a stins din viata chiar in mijlocul parcului – dupa cum spun batrinii satului. Iuliu Moldovan a adus in parc seminte forestiere din America, Asia si Europa si a facut ani de zile cercetari pe circa 3.000 de specii de arbori si arbusti. Multe dintre specii s-au aclimatizat foarte bine si au rezistat si constituie baza multor paduri din zona.
Imediat dupa 23 august 1944 a avut loc si prima mare distrugere a parcului, cind satenii, instigati de bolsevici, au distrus o buna parte din parc, cladirile existente si arhiva. Cei care si-au dat seama imediat de valoarea pagubei au inceput, din 1947, refacerea parcului si au continuat cercetarea speciilor forestiere. "Fiecare generatie de silvicultori a contribuit cu cite ceva la aceasta – sustine seful ocolului silvic din Tirgu Ocna, Gheorghe Isaic, care se ocupa de administrarea parcului – si s-a ajuns ca astazi acest parc sa fie a doua colectie silviculturala din Romania, dupa parcul Simeria. Astazi, parcul este ingrijit conform normelor silviculturale, avem evidenta din 1947 a tuturor experientelor facute, iar anual se cheltuie circa 200 de milioane de lei pentru cercetare si ingrijirea colectiei".
De ce este rivnit parcul din Dofteana
In aceasta rezervatie exista, in prezent, solarii si pepiniere, iar anual se produc 300.000 de puieti pentru plantat in mai multe judete ale tarii – spun silvicultorii. Tot aici exista patru imobile ale administratorilor, in care locuiesc si doua familii de silvicultori si in care s-au amenajat birourile a doua districte silvice, camere oficiale, grajduri, magazii si un punct de control, precum si un atelier de reparatii a utilajelor proprii. Tot silvicultorii mai spun ca aici fac practica multe cadre de specialitate si elevi. Parcul are, inca, specii unice de plante in tara si in Europa. Pe de alta parte, primarul Constantin Asaftei spune ca parcul s-a aflat ani de zile intr-o administrare proasta si ca aici functioneaza gaterele silvicultorilor, ca se taie lemn si ca, de fapt, parcul nu este cunoscut de nimeni. "Acest bun de mare valoare – a precizat Constantin Asaftei – trebuie sa treaca in folos public. De ce sa nu vina aici grupuri de elevi sa invete ceva? De ce sa intre in parc tot felul de camioane, cind aici ar trebui interzisa circulatia publica?".
Primarul Constantin Asaftei mai sustine ca Romsilva nici nu are acte pe suprafata de teren de aproape 24 de hectare si ca terenul poate fi oricind revendicat de localnici. Mai mult, in 1995, Consiliul judetean a dat parcul in adminstrarea Ocolului silvic Tirgu Ocna, insa acesta nu este trecut in rindul parcurilor sau rezervatiilor stiintifice sau naturale de interes judetean sau national. "Noi vrem sa refacem parcul – a incheiat Asatftei. Vrem sa plantam anual cite zece specii noi de arbori, sa deschidem aici un muzeu al satului si nu o crisma sau o discoteca, asa cum s-a auzit prin tirg".
Rezervatie naturala sau simplu parc?
Seful Ocolului silvic, inginerul Gheorghe Isaic, crede ca parcul, chiar daca ar fi revendicat de locuitori, tot nu ar putea fi retrocedat. Conform Legii Lupu, "se excepteaza de la reconstituirea dreptului de proprietate rezervatiile forestiere de seminte de importanta deosebita, plantaje, plantatii mama de butasi si arboreturi surse de seminte din specii valoroase", precum si "rezervatiile stiintifice, padurile monumente ale naturii si alte arii strict protejate…".
La rindul sau, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea" Bacau sustine ca hotarirea Consililui local Dofteana este neintemeiata, pentru ca tocmai hotarirea Consiliului judetean din anul 1995 mentioneaza obiectivele care se bucura de masuri de protectie, a parcurilor si rezervatiilor. Cercetatorii de la Complexul muzeal precizeaza ca parcul este inregistrat intre obiectivele ocrotite si de Academia Romana si se afla, in prezent, in Programul de cercetare si protectie al acesteia. Parcul se afla in perimetrul rezervatiei naturale Muntii Nemira, pe care Academia a declarat-o in anul 2000 rezervatie naturala.
Povestea parcului a ajuns acum si in atentia autoritatilor judetului, de la care se asteapta o decizie prompta. Cu toate acestea, primarul Constantin Asaftei sustine ca in una-doua saptamini parcul va trece, totusi, la domeniul public. (Petru DONE)