60% dintre botosaneni cistiga sub un milion de lei pe luna

SC Termica SA a finalizat operatiunea de inregistrare a cererilor de acordare a cupoanelor pentru luna noiembrie 2000. Primaria a aprobat subventionarea cheltuielilor cu apa calda si caldura la 19.444 de familii, dintr-un total de aproximativ 32.600. Aceasta inseamna ca 60% dintre botosaneni nu cistiga intr-o luna nici macar contravaloarea salariului minim pe economie, care este de un milion lei. Mai mult decit atit, defalcarea pe cele trei categorii de subventie a cererilor ne arata ca 13.274 de familii au un venit mediu per membru de pina la 600.000 lei, ca membrii a 3.111 familii cistiga lunar intre 600.000 si 750.000 lei si ca media veniturilor persoanelor din 3.059 familii se situeaza intre 750.000 si un milion lei. Pentru a va face o imagine cit mai exacta a saraciei existente la aceasta ora in Botosani trebuie sa spunem ca, in luna noiembrie a anului trecut, guvernul condus pe atunci de Mugur Isarescu a stabilit printr-o ordonanta de urgenta cosul minim de consum lunar. Acesta cuprinde cheltuielile fara de care un om nu poate trai in limita decentei. Potrivit vechiului guvern, pentru suportarea cheltuielilor minim posibile, unei persoane ii sint necesare intr-o luna de zile 1,1 milioane lei. 575.000 lei sint alocate alimentatiei, 260.000 pentru imbracaminte si incaltaminte si 340.000 lei pentru achitarea serviciilor. Trecind peste calculele ministrilor care cred ca pentru o alimentatie sanatoasa unui om ii sint suficiente intr-o luna de zile, printre altele, 180 grame de specialitati panificatie, 200 grame de citrice, 250 grame de carne de vaca, 150 de oaie si 850 ml de apa minerala, iata ca 60% dintre botosaneni nici macar aceste alimente nu si le pot permite.
Practic 60% din populatia orasului traieste sub limita de subzistenta. Gindindu-ne ca, pentru a nu muri de foame o persoana trebuie sa cheltuie in 30 de zile 575.000 lei si ca 13.274 de familii din Botosani au venitul mediu per membru de pina la 600.000 lei inseamna ca peste 40% dintre localnici au venituri care le permit doar sa isi cumpere de mincare, fara sa le mai ramina nimic pentru a se imbraca si incalta, a-si plati cheltuielile cu intretinerea, a cumpara rechizite scolare copiilor, fara a circula cu mijloace de transport in comun si fara a cumpara pastile si medicamente. Apoi, la 10% dintre familii le-ar mai ramine aproximativ 150.000 lei pentru toate aceste lucruri, iar la alte10% inca 250.000 lei. Si aceste familii traiesc insa sub limita de subzistenta. Trebuie sa amintim doar ca abonamentul telefonic si ceva impulsuri consumate costa aproximativ 200.000 lei pe luna si ne dam seama ca aceste 250.000 necheltuite dupa ingurcitarea caloriilor minim necesare, sint total insuficiente. In realitate insa numarul celor care traiesc sub limita de subzistenta este si mai mare. "Noi la asociatii am predat 22.577 de formulare tip pentru acordarea cupoanelor. O parte din oameni si-au facut calculele dupa ce au ridicat cererile si au vazut ca nu se incadreaza la nici una din cele trei categorii. Au fost insa cazuri in care conducerile asociatiilor au spus oamenilor ca, pentru a primi cupoane, trebuie sa mai achite din debite, iar oamenii, neavind banii necesari, nu au mai completat cererea. In ordonanta guvernului privitoare la acordarea subventiei pentru energie termica nu este specificat un asemenea lucru", ne declara Nicolina Chirila, sef serviciu relatii cu publicul din cadrul Termica.
Cum se explica totusi ca, in ciuda tuturor acestor date statistice, botosanenii nici nu lesina pe strada de foame, nu umbla descaltati si nici nu se imbraca iarna in tricou cu mineci scurte? Raspunsul probabil ca sta in economia subterana. Teoretic, veniturile oficiale ale familiilor din oras sint cele mentionate. In realitate insa situatia este alta. Foarte multi localnici lucreaza la negru, fara carte de munca sau macar conventie civila. Ei nu sint luati in evidentele Directiei Muncii si ale Agentiei pentru Ocupare Profesionala ca salariati. Apoi, sint foarte multe persoane care, desi nu figureaza nicaieri ca salariati si nici nu primesc ajutor de somaj, o duc mult mai bine decit cei care lucreaza si sint trecuti in scriptele institutiilor amintite. Este suficient doar sa amintim de valutistii din piata, de baietii de cartier care ne vind tigari la colturile strazilor, de cei care se ocupa cu vinderea in tara a autoturismelor aduse din occident. Toate persoanele din aceasta categorie inregistreaza profituri serioase din activitatile pe care le presteaza, insa, oficial, ele nu au nici un venit. Astfel si acesti oameni pot completa linistiti cererile de acordare a cupoanelor. Teoretic, ei fac parte din clasa saracilor.
Revenind la datele statistice, mentionam ca situatia din aceasta iarna este aproape similara celei din sezonul rece 1999/2000. Atunci numarul total al familiilor beneficiare a fost de 19.814,13.403 incadrindu-se in prima categorie, 3866 in a doua si 2545 in cea de a treia. Concluzia este ca in ultimul an a scazut cu 129 numarul familiilor din categoria celor mai sarace si a crescut cu 514 a celor tot sarace, dar carora le mai ramin citeva zeci de mii lei si pentru o pastila sau doua-trei plimbari cu tramvaiul.
Pentru a acoperi cheltuielile tuturor acestor familii sarace statul va cheltui in aceasta iarna la Botosani circa 35,1 miliarde lei, fata de 22,6 miliarde iarna trecuta. Efortul financiar s-ar putea diminua daca temperaturile se vor mentine in continuare la cotele ridicate din prezent, astfel cantitatea de energie termica livrata populatiei fiind mai redusa. (Sergiu BALASCAU)