Casnica – ocupatia de baza a botosanencelor

sâmbătă, 06 februarie 1999, 00:00
4 MIN
 Casnica – ocupatia de baza a botosanencelor

Mai mult decit in alte judete ale tarii, botosaneanul resimte pierderea locului de munca drept cel mai ingrozitor lucru care i se poate intimpla. Fara intentia de a face discriminare de sex, trebuie sa recunoastem ca femeile din Botosani pot fi considerate defavorizate in comparatie cu barbatii, atit datorita lipsei ofertelor de munca, cit mai ales mentalitatii bolnavicioase care le transforma in victime ale propriei neputinte. Barbatii ramasi fara loc de munca mai gasesc curajul sa plece la munca prin Israel ori Turcia, majoritatea femeilor insa nu au alta solutie decit sa se intoarca la cratita, desi e drept mai pleaca unele si in Turcia dar fara sa fi avut mai intii un loc de munca in Romania.
De regula, pe perioada cit se afla in evidentele Directiei de munca si Protectie Sociala (DMPS), botosanencele incearca sa faca cursuri de recalificare. Din pacate acestea se dovedesc de cele mai multe ori inutile, caci nu le garanteaza o angajare ulterioara. "Legislatia in vigoare nu prevede facilitati speciale pentru femei, ele nu sint considerate mai defavorizate decit barbatii ramasi fara un loc de munca. Avem insa cursuri care se adreseaza preponderent femeilor si ma gindesc la cele de confectioner, meserie care se cauta inca in Botosani", declara Cristian Bazic, director executiv al Agentiei judetene de Ocupare si Formare Profesionala.
Statisticile DMPS arata ca procentul de femei in rindul somerilor din Botosani este in scadere, de la 48% la sfirsitul anului trecut la 38% catre sfirsitul lui ianuarie, tendinta anuntindu-se in continuare descrescatoare. La o analiza superficiala, am putea crede ca barbatii sint cei defavorizati, insa adevarul este altul: femeile nu mai au de unde sa fie date afara pentru ca prea putine dintre ele se mai afla in cimpul muncii. "Majoritatea botosanencelor stau de mult acasa, la cratita, ele nu mai au de unde sa iasa in somaj. Cele mai multe nu mai beneficiaza nici macar de ajutor social, in conditiile in care au pe linga ele si citiva copii de crescut" ne spune o angajata a DMPS. Singurele solutii viabile de readucere a femeilor in cimpul muncii sint deocamdata programele cu finantare externa derulate de institutiile statului sau de catre organizatiile neguveramentale.
La Botosani, accesul restrins la informatie si lipsa de preocupare a facut ca pina acum sa nu se poata vorbi de programe care sa se adreseze exclusiv femeilor, desi inca de anul trecut Fundatia Soros a prevazut pentru Romania o linie generoasa de finantare in acest scop. Ca dovada ca botosanencele sint extrem de interesate sa beneficieze de astfel de programe sta "asaltul" pe care il dau de luna trecuta la Centrul de Informare, Consiliere si Orientare Profesionala (CICOP) aflat in incinta Casei de cultura a Tineretului. CICOP incearca sa ofere un colac de salvare celor ramasi fara un loc de munca. De pe 18 ianuarie, de cind a fost deschis, anagajatii centrului au reusit sa stea de vorba cu aproximativ 120 de persoane, fiecareie fiindu-i prezentata oferta de cursuri de recalificare ce garanteaza dupa absolvire un loc de munca, oferta inca limitata. "Majoritatea celor care ni se adreseaza sint femei, peste 70%, ceea ce ma face sa cred ca situatia lor este mult mai grava decit a barbatilor. Deocamdata le putem indruma catre cursuri de confectionere si de operare calculator. Din pacate, acestea din urma sperie femeile trecute de o anumita virsta, care nu mai gasesc forta necesara sa invete o meserie noua, insa psihologul nostru le ajuta sa isi descopere rezervele de curaj latente. Speram ca demersul nostru sa aiba drept efect incadrarea cit mai multor someri, macar 30% din cei care ni se adreseaza" ne spune Marcel Alexa, coordonatorul CICOP.
Un alt exemplu care probeaza interesul crescut al femeilor pentru orice sansa de a munci pe care le-o ofera societatea sta si programul derulat de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Botosani care acorda gratuit consultanta pentru injghebarea unei mici afaceri beneficiarilor ordonantelor ce prevad plati compensatorii pentru disponibilizati. "Am inceput sa acordam acest gen de consultanta de la inceputul acestui an. Deocamdata primim in medie cite zece cereri pe saptamina si trebuie sa recunosc faptul ca mai mult de jumatate dintre solicitanti sint femei hotarite sa isi intemeieze o afacere. Din pacate, aceasta initiativa presupune si un efort financiar mai substantial, precum si un anume simt al afacerii, insa cine este hotarit cu adevarat sa iasa din hora saraciei are sanse de reusita" ne-a declarat Iulian Pantirasu, consultant in cadrul programului CCIA. Probabil ca in viitor botosanencele vor reusi sa se debaraseze putin cite putin de eticheta de "femei de cratita" in favoarea celei de "femei independente, care au reusit in viata". (Dana BEJENARU)

Comentarii