Din nou campioni ai saraciei

Botosaneniii – aproape cei mai saraci dintre romani, este una dintre concluziile unei ample analize efectuate de Banca Mondiala (BM) si Comisia Nationala pentru Statistica (CNS). Cele doua institutii au muncit timp de mai multe luni de zile la un studiu national bazat pe date statistice care se doreste a reprezenta un instrument in adoptarea unor programe de dezvoltare pentru lumea satelor. Lucrarea, intitulata "De la saracie la dezvoltare rurala", se finalizeaza cu o serie de topuri ale judetelor tarii in care, din nefericire, Botosaniul ocupa din nou ultimele pozitii. In alcatuirea acestora s-a tinut cont de noua criterii, diferite de cele promovate in analizele anterioare care vizau numarul de case electrificate, numarul de familii cu telefon, autoturism, s.a.m.d.
Primul dintre acestea este reprezentat de numarul de camere pe locuinte unde, din cele 41 judete ale tarii, Botosaniul ocupa locurile 32-38. Media pe tara este 2,6 camere/locuinta, iar cea Botosaniului este de 2,2, la egalitate cu Satu-Mare, Salaj, Hunedoara, Alba, Mures si Maramures, doar trei judete din tara (Covasna, Harghita si Cluj) inregistrind o medie inferioara Botosaniului. Aceasta pozitie este totusi superioara celei privitoare la suprafata locuibila pe locuinta, unde cu 27,1 mp/locuinta ocupam detasat ultimul loc pe tara. Media nationala este de 34, iar cel mai apropiat judet ne este Vilcea, cu un indice de 28,6. Penultimul loc pe tara il ocupam in ceea ce priveste suprafata locuibila pe locuitor. Indicele nostru este de 10,3, iar media pe tara este de 12,3 mp/persoana, pina si judete ca Salaj sau Giurgiu avind medii mai mari, 15, respectiv 13,2.
Nici in privinta utilitatilor nu ne putem lauda ca stam pe roze. Lungimea conductelor de distribuire a gazului metan este de 98 kilometri in intreg judetul, astfel situindu-ne pe pozitia 30 in Romania. Pentru a va face o imagine cit de cit concreta trebuie sa va spunem ca jumatate din judetele tarii au peste 200 de kilometri de retea, unitati administrativ teritoriale, percepute ca asemanatoare din punctul de vedere al gradului de dezvoltare, precum Gorj sau Vilcea, avind 367, respectiv 221 kilometri de retea. Mediul rural botosanean sta in opt kilometri de conducte de gaz metan, lungime care ne posteaza pe pozitia 29 a tarii. Tot in partea inferioara a clasamentului ne situam si in problema retelei de apa. Lungimea totala a conductelor de distribuire a apei este de 641 in intreg judetul si de 239 in mediul rural, lucruri care ne fac sa ocupam locurile 22, respectiv 24 pe tara. Si mai rau stam cu lungimea totala a conductelor de canalizare, care este pe total judet de 224 kilometri, suma cu care ocupam locul 26 pe tara.
Doar in doua dintre cele noua topuri ne aflam in prima jumatate. Cel mai bine stam in ceea ce priveste numarul de locuinte 100% private din mediul rural unde ocupam impreuna cu Giurgiu locurile patru-cinci in Romania, media noastra, 99%, fiind cu 2,6% peste cea nationala. Aceasta pare insa a fi o caracteristica a judetelor sarace, pentru ca, in partea de jos a topului sint situate judete precum Timis, Arad, Brasov sau Constanta. Totodata, ocupam locul 14 pe tara in topul locuintelor la 1.000 de locuitori, media Botosaniului fiind de 383,1, iar cea pe tara de 362,3.
In final, in functie de toate aceste criterii, reprezentantii Bancii Mondiale si Comisiei Nationale pentru Statistica au alcatuit o lista cu toate judetele in care sint incluse comunele care se incadreaza in criteriile de saracie ale bancii, lucru care reprezinta practic numarul de localitati foarte sarace per judet. Botosaniul are 55 de comune considerate sarace de Banca Mondiala, ceea ce inseamna ca 73,5%, adica aproape trei sferturi dintre asezarile rurale ale judetului, sint sarace. Doar un singur judet, Vaslui, cu 60 astfel de comune sta mai prost decit noi, in timp ce judete ca Giurgiu, Ialomita sau Salaj, pe care ne-am obisnuit sa le consideram inferioare Botosaniului, au 14, respectiv 20 si 4 comune sarace. Potrivit analizei BM si CNS cei mai amariti botosaneni sint locuitorii comunelor Prajeni, Unteni, Lunca, Baluseni si Vorniceni, indicii acestora de saracie fiind intre 26,42 si 28,37.
"Studiul a fost efectuat pentru a se identifica exact gradul de saracie al judetului si a se vedea domeniile in care investitiile sint cel mai necesare. Indicatorii rezultati au evidentiat exact domeniile in care sintem foarte saraci si care necesita interventii de finantare. Deocamdata s-a ajuns la concluzia ca trebuie investit in drumuri si in alimentarile cu apa", ne declara Mihaela Ostafi, director programe guvernamentale in cadrul prefecturii. Primul pas efectuat de administratia publica botosaneana si Banca Mondiala in imbunatatirea acestor indici si implicit a cresterii nivelului de trai in mediul rural este reprezentat de programul de sase milioane dolari accesat de autoritati si care va incepe efectiv sa se deruleze in toamna cind vor fi virate primele sume de bani. (Sergiu BALASCAU)