Primariile in faliment

67 din cele 68 de primarii comunale din judet sint falimentare din punct de vedere economic. In primele patru luni ale acestui an o singura primarie de comuna din intregul judet, Suharau, a reusit sa isi desfasoare activitatea fara sa ceara bani de la Consiliul Judetean, toate celelalte institutii primind intre 79,5 milioane lei si 894 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale. Dupa toate legile economiei de piata acest lucru inseamna ca primariile botosanene ar trebui sa puna lacatul pe usa daca nu ar fi sustinute financiar de la bugetul central.
Veniturile proprii ale unei primarii provin din taxele si impozitele locale. O primarie poate aplica taxe persoanelor fizice si agentilor economici, pe diverse bunuri, precum locuinte, autoturisme, terenuri si animale (taxa de pasunat), fiecare consiliu local fiind liber sa stabileasca valoarea acestora. In primele patru luni ale acestui an cele 68 de primarii de comuna au incasat din taxele locale doar circa 11 miliarde lei, in timp ce de la bugetul central au consumat de aproximativ cinci ori mai mult, adica in jurul a 50 miliarde lei. Comuna cu veniturile proprii cele mai reduse este de departe Hiliseu-Horia, care in dupa trecerea unei treimi din acest an a reusit sa incaseze de la populatie doar 13,6 milioane lei, adica salariul primarului Botosaniului sau al presedintelui CJ pe o luna de zile. In acest nefericit top ea este urmata de Concesti, cu incasari de 55,6 milioane lei, Mihalaseni, cu 59,6 milioane lei, Cordareni, cu 85,5 milioane lei si Romanesti cu 88,6 milioane lei. Trebuie spus ca aceste sume nu vor creste semnificativ pe parcursul anului, stiut fiind fapul ca, datorita facilitatilor acordate, populatia obisnuieste sa isi plateasca taxele si impozitele in primele luni ale anului. La polul opus se situeaza Bucecea, care 120 de zile a avut venituri proprii de 492,5 milioane lei, Mihai Eminescu, cu 489 milioane lei si Suharau, cu 414,5 milioane lei.
Primul motiv al situatiei financiare dezastruoase ar putea fi saracia populatiei, numai ca si aceasta sta in picioare doar pina la un anumit punct. De exemplu, Mihalaseniul, care are 50% din populatia Suharaului, jumatate din numarul acestuia de gospodarii, are cam tot atitea case fara sursa de apa si are jumatate din aparatele TV si posturile telefonice ale acestuia, a incasat abia a saptea parte din ceea ce a incasat Suharaul. "Populatie saraca este peste tot. Problema este ca primarii nu s-au ocupat de incasari si asteapta bani de la bugetul de stat si de la Consiliul Judetean. Trebuie avut in vedere ca fiecare consiliu local are un patrimoniu care nu este valorificat. Este vorba de terenuri, cladiri, spatii", explica Dorin Ciustea, vicepresedintele CJ.
In 2001, de cei mai multi bani de la bugetul central au beneficiat: Avrameni, 894 milioane lei, Stauceni, 704 milioane lei si Viisoara, 617 milioane lei, acestea primind de patru-sase ori mai multi bani fata de ce au realizat din veniturile proprii. Practic, gradul de incasare al taxelor si impozitelor locale este in judet de doar 60-70%. In acest conditii investitiile locale sint aproape imposibile, alimentarile cu apa sau gaz devenind lucruri complet irealizabile, singura speranta in aceasta privinta fiind alcatuirea unor proiecte pentru intregul judet si care sa fie finantate tot de la bugetul central. In cazul in care primariile nu ar primi bani pentru echilibrarea bugetelor locale, nu s-ar mai putea vorbi de dotari interioare si nici macar de salarii, nici o primarie comunala neavind capacitatea financiara de a-si plati salariatii doar din veniturile proprii, in conditiile in care suma anuala a chetuielilor de personal la o astfel de institutie este de 500 – 700 milioane lei. "De aceea se si aloca sume pentru echilibrarea bugetelor locale. Trebuie sa existe permanent un echilibru intre veniturile si cheltuielile fiecarei primarii, numai ca, din cite stim noi, cheltuielile sint mereu mai mari decit veniturile", mai spune vicepresedintele CJ.
Nici cele patru asezari urbane ale judetului nu stau foarte bine cu veniturile proprii, Saveniul si Darabaniul incasind in primele patru luni aproximativ 770 milioane lei de la populatie, Dorohoiul, 7,6 miliarde lei, iar Botosani, 21,1 miliarde lei. Cele doua orase nu au posibilitatea de a plati salariile angajatilor doar din veniturile proprii, ele primind de la bugetul central aproape dublu fata de ce au incasat. In ceea ce priveste Botosaniul, suma nu ar fi suficienta nici macar pentru achitarea subventiei la cupoane pentru lunile de iarna ale lui 2001. Mihaela Ostafi, director programe guvernamentale in cadrul prefecturii, autoarea unei harti a saraciei judetului, crede ca nu doar saracia este motivul starii financiare dezastruoase a primariilor. "Si lipsa de initiativa este o cauza pentru ca la nivel se mai pot accesa si alte surse de finantare. Este adevarat ca sint si localitati grupate intr-o zona saraca, dar aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa existe initiativa", ne spune Ostafi.
Daca anul acesta primariile vor reusi totusi sa supravietuiasca financiar, sub un mare semn de intrebare se afla buna desfasurare a activitatii in 2002. Aceasta deoarece anul viitor se intentioneaza sa se acorde bani de la buget doar pe proiecte si programe, caz in care, bineinteles, nu se poate face un proiect pentru achitarea salariilor angajatilor. (Sergiu BALASCAU)