Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Aurora Simionescu i-a facut K.O. pe americani

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Printre cei 500 de elevi romani care au beneficiat, anul trecut, de o bursa de studii in strainatate, in special in SUA, s-a numarat si eleva Colegiului "Murgoci" Aurora Simionescu. Ea si-a dorit sa participe la selectia pentru obtinerea unei burse, inca din clasa a IX-a, insa anul trecut, datorita profesoarei sale de fizica, Nicoleta Becheanu, a intrat in joc, mai mult pentru a cistiga experienta. Nu-si putea imagina ca, dintre cei 11.000 de elevi care si-au depus dosarele, va cistiga chiar ea. Trecind de toate etapele selectiei, a ajuns sa se numere printre cei 500 de bursieri, obtinind o bursa de un an, la colegiul "Deerfield Academy", din Massachusetts. Toate cheltuielile au fost suportate de Fundatiile "Soros" si ASSIST. Aurora considera ca bursa a fost o recompensa pentru munca sistematica pe care a depus-o pentru a participa la olimpiadele de fizica, unde a cistigat premiul II si premiul I. Ea a ales sa studieze, la "Deerfield", matematica, fizica, engleza, germana si istoria Statelor Unite ale Americii. "La inceput, nu prea imi gaseam locul acolo, dar, pina la mijlocul semestrului, am reusit sa-mi fac si eu prieteni, sa indraznesc sa bat la usile celor din internat. La sfirsit, nu-mi venea sa mai plec si nici prietenii mei nu voiau sa ma lase sa plec, dar asta e. La aceeasi scoala, nu aveam posibilitatea sa ramin, si nici in alta parte, intrucit contractul pe care am fost eu plecata mentiona faptul ca nu am voie sa ma inscriu pentru nici un alt program, decit dupa ce a trecut un an de la intoarcere."
    "Sint o realista convinsa, dar mi-a placut foarte mult modul in care au abordat ei cursurile umaniste"
    Aurora Simionescu a obtinut rezultate excelente in SUA. Ea a fost impresionata de sistemul de invatamint american, structurat dupa alte criterii decit cel romanesc. "Pe partea de stiinte umaniste, a fost greu, pentru ca nu eram obisnuita cu asa ceva. Eu sint o realista convinsa, dar mi-a placut foarte mult modul in care au abordat ei cursurile umaniste, de limba germana, engleza si istorie. La germana, eram doar cinci elevi, fata de 30 citi sintem aici, unde profesorului ii este mult mai greu sa lucreze cu atitia elevi. La ore, nu aveam voie sa vorbim decit in limba germana. Fiind putini elevi, fiecare trebuia sa vorbeasca cel putin o data sau de doua ori pe ora si asta m-a stimulat mult. Eu, inainte, puteam sa scriu in limba germana, dar nu puteam sa vorbesc. Trebuia sa ma gindesc inainte sa compun o fraza. Si la limba engleza mi-a placut foarte mult, ca nu ni se spunea cutare critic a spus acest lucru despre romanul studiat si tu trebuie sa crezi asta. Aproape nu am discutat deloc despre ceea ce spun criticii, chiar la cele mai importante romane din literatura americana. Ne intrebau ce credem noi. Se punea accentul pe faptul ca trebuie sa spui ceva si nu trebuie sa-ti faci complexe daca acel ceva este gresit sau mai putin interesant. La istoria Statelor Unite, a fost mai greu, dar, pina la urma, m-am adaptat. Faceam foarte multa munca in grup, cite trei. Fiecare grup primea o intrebare si trebuia sa o discutam si sa venim cu raspunsul la intrebare", a povestit Aurora Simionescu. Ea considera ca aceasta metoda are foarte multe avantaje si ca ar trebui sa se procedeze astfel si in Romania, ca nu ar trebui ca profesorii sa fie atit de concentrati pe ceea ce face un singur elev, pentru ca "iese mai bine cu mai multe creiere decit cu unul singur".
    Mai mult, Aurora spune ca, la nici unul dintre obiecte, nu se punea problema ascultarii. La majoritatea obiectelor, ora incepea cu predarea lectiei, insa existau momente de reactualizare a cunostintelor, la care trebuiau sa participe si elevii. De asemenea, existau si teste intermediare, a caror apreciere conta la nota finala. La matematica, a invatat unele elemente care, la noi, se studiaza abia in clasa a XII-a sau nu sint in programa deloc, insa a pierdut alte elemente. "La noi, la matematica, se preda mai putina teorie, dar se pune accentul pe probleme din ce in ce mai dificile, iar acolo, problemele erau dificile atit cit sa intelegi cum poti aplica teoria, insa nu mergeau mai departe. La fizica, nu prea mi-am gasit locul, pentru ca, din punct de vedere stiintific, aveam mai multe notiuni decit cereau ei, dar ei cereau si modul de obtinere a formulelor, pentru care era necesara o matematica avansata. Nu am facut decit mecanica, electricitate si magnetism, ceea ce eu am facut aici in clasa a IX-a si a X-a. Un curs mai avansat exista, dar matematica de acolo ma depasea. Ceea ce am cistigat la fizica a fost laboratorul. Aveam, in aceeasi sala, niste mese rotunde, la care scriam cind preda profesorul, si, pe linga pereti, erau mese dreptunghiulare, pe care aveam calculatoarele si loc pentru experimente. Obiectul pe care se facea experimentul avea senzori care culegeau informatiile si le stocau in calculator. Reusita experimentului depindea de cum iti organizai experimentul. Tehnologia pe care o folosesc ei este foarte buna si nu se compara cu ceea ce avem noi, cind trebuie, uneori, sa masuram cu rigla cit s-a deplasat un obiect, iar rigla mai este si rupta."
    "Decit sa intru la ultima universitate din SUA, mai bine ma duc la prima din Romania"
    La revenirea in tara, Aurora Simionescu a fost nevoita sa sustina diferente pentru a fi reintegrata in sistemul romanesc. Pina acum, a dat diferente la 12 discipline. I-a mai ramas doar matematica. Ar fi putut sa-si echivaleze macar o parte dintre discipline, insa ii era neclar cum se vor transforma punctele obtinute acolo, in note, conform sistemului romanesc, asa ca a preferat sa dea examen, sa vada si profesorii romani cit stie, pentru ca, oricum, la disciplinele studiate la "Deerfield", notiunile ii erau clare. Aurora Simionescu este un copil foarte bun la invatatura, dar si modest. Referindu-se la rezultatele exceptionale obtinute acolo, vorbea ca si cind era ceva normal, chiar daca a recunoscut ca, dintre ceilalti colegi, numai citiva se apropiau de performantele ei. Din 100 de puncte la engleza, a obtinut 90, la istorie, 93 de puncte, la germana, 95 de puncte, la matematica, 95 de puncte si la fizica, 99 de puncte. De asemenea, a sustinut si alte teste, la limba engleza, necesare pentru depunerea dosarului pentru burse la diferite universitati, teste pe care le-a trecut tot cu brio. Exact in momentul cind discuta cu reporterul nostru, Aurora a mai primit rezultatul unui test pe care-l sustinuse la gramatica limbii engleze, considerat dificil si de americani, dar la care a luat maxim de puncte.
    Pe viitor, pasiunea ei ramine tot fizica. O fascineaza domeniul fizicii aplicate in medicina si intentioneaza sa urmareasca obtinerea unei burse in strainatate, in acest domeniu, la cele mai bune universitati. "Daca nu intru la unul dintre cele mai bune colegii de acolo, nu ma voi duce in strainate, pentru ca ramin la parerea mea, se poate face scoala si in Romania. Decit sa intru la ultima universitate din SUA, mai bine ma duc la prima din Romania." (Cristina DOSULEANU)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri