Caută 
8 MIN
Ieri, la primele ore ale diminetii, soferii de pe autobuzele "Braicar" au incetat lucrul, zeci de autobuze fiind postate in fata Primariei, in semn de protest fata de permiterea – de catre autoritatile locale – a circulatiei microbuzelor particulare maxi-taxi. Salariatii fostei regii de transport in comun acuzau "concurenta neloiala" facuta de particulari. Sindicalistii din "Braicar" amenintau demult cu greva generala, picatura care a umplut paharul fiind salariile foarte mici pe care le-au primit miercuri dupa-amiaza.
Salariatii din schimbul unu care lucrau pe autobuzele si tramvaiele "Braicar" s-au strins in fata Primariei, transportul de calatori fiind asigurat, partial, in prima jumatate a zilei, doar de microbuzele particulare. O delegatie a revoltatilor a intrat in negocieri cu primarul Anton Lungu, la discutii participind si directorul general al societatii de transport in comun, Cornel Sandulescu. Negocierile au durat pina in jurul orei 11 si s-au incheiat prin semnarea unui protocol intre sindicalisti si primarie, acesta punind capat grevei spontane declansate de salariatii "Braicar". In urma acestei actiuni, transportul public efectuat de operatorii particulari a fost suspendat, incepind chiar de ieri. Politia si toate celelalte institutii abilitate vor lua masuri in acest sens, orice aparitie a microbuzelor maxi-taxi pe trasee in municipiu fiind considerata ilegala.
Autobuzele au fost primele
Primii care au declansat greva spontana au fost soferii de pe autobuzele "Braicar". Nemultumirea salariatilor a izbucnit inca din dupa-amiaza zilei de miercuri, in momentul in care si-au primit salariile. "S-a dat lichidarea si cu totii au ramas trazniti: sumele primite se ridicau la 70.000, 80.000 sau 100.000 lei, dar unii dintre noi au luat si cite 6000 de lei", ne-au declarat unii dintre protestatari.
Pentru a le "comunica" si vatmanilor incetarea lucrului, soferii au blocat cu citeva autobuze linia de tramvai de la intersectia din Bariera Calarasilor, conductorii de tramvaie care veneau dinspre depoul Radu Negru sau dinspre Vidin, pe Dorobanti, primind semnalul ca soferii s-au hotarit sa protesteze in fata Primariei. Vatmanii de pe tramvaiele aflate pe B-dul Independentei, odata ajunsi in fata Palatului Administrativ, au "scos din priza" vagoanele si s-au alaturat celor adunati deja pe platou.
Sindicalistii spuneau ca s-au saturat de "concurenta neloiala" pe care o practica, de un an, transportatorii particulari. Ei s-au plins ca, din cauza evaziunii fiscale pe care o practica operatorii maxi-taxi, veniturile regiei au scazut drastic, motiv pentru care si salariile s-au diminuat considerabil. "Ei nu elibereaza bilete, folosesc traseele si statiile «Braicar» fara drept legal. Ne-am saturat de tergiversarea acestei situatii", se plingeau protestatarii. In fata Primariei se aflau, ieri dimineata, circa 300-400 de angajati ai "Braicar". La negocierile din Primarie au participat cei doi lideri sindicali din "Braicar" – Sandu Stefan, presedintele Sindicatului Soferilor si Constantin Bulancea, presedintele Sindicatului "Transloc".
Problema este mai profunda
Problema salariilor din "Braicar" este mai profunda decit pare. Angajatii celor doua "divizii" de transport – autobuze si tramvaie – primesc salarii in functie de incasarile fiecaruia dintre cele doua compartimente. Pe luna ianuarie, vatmanii realizasera salarii de 89% din total, in timp ce soferii doar 72%. Societatea a mai echilibrat salariile celor doua "divizii", acordind soferilor 80% din nivelul salariilor iar vatmanilor 85%. Acest lucru nu i-a bucurat pe cei de la tramvaie, deoarece atunci cind, in vremurile bune, soferii realizau salarii de 110%, vatmanii nu primeau nimic in plus. De aceea, soferii au parut mai hotariti in actiunea lor de protest.
Particularii au cistigat in citeva ore cit pentru o zi
Microbuzele maxi-taxi au fost solicitate la maximum ieri dimineata, in lipsa mijloacelor de transport "Braicar". Acestea au circulat continuu, incasarile fiind comparabile cu o zi intreaga de lucru, mai ales ca Politia nu a mai avut timp de controale, ocupindu-se cu fluidizarea circulatiei in zonele Bariera si Piata Independentei – blocate, partial, de autobuzele si tramvaiele fostei regii. Multi braileni au fost nevoiti sa mearga pe jos sau cu taxiul, capacitatea totala de transport a microbuzelor particulare dovedindu-se a fi neacoperitoare.
Adio maxi-taxi, dar numai pina la concesionarea traseelor
Protocolul incheiat de sindicalisti si Primarie consfinteste, practic, ceea ce ar fi trebuit pus in aplicare inca din 30 ianuarie 1999: suspendarea transportului in comun efectuat de operatorii particulari.
Conform Legii 219/1998, privind regimul concesiunilor, activitatile si serviciile de interes national sau local se fac in baza unui contract de concesiune – pe care prestatorul il incheie, in cazul acesta, cu autoritatea locala. Conform articolului 40 al acestei legi – publicata in "Monitorul Oficial" pe 30 noiembrie 1998 si intrata in vigoare pe 30 ianuarie 1999 – bunurile proprietate publica ori privata a orasului, precum si activitatile si serviciile publice de interes local (cum este transportul public) se atribuie direct, printr-un contract de concesiune, societatilor comerciale infiintate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut in administrare aceste bunuri, activitati sau servicii – in acest caz "Braicar". Contractele de concesiune incheiate pina la intrarea in vigoare a legii isi pastreaza valabilitatea.
Prin urmare, la Braila, singura societate careia Primaria i-a atribuit deja in concesiune transportul public – inclusiv statiile – este "Braicar", aceasta devenind unicul prestator al acestui serviciu in municipiu.
Particularii pot cere, din initiativa lor, concesionarea acestui serviciu – sau macar o parte din trasee – dar Consiliul Local nu este obligat sa acorde, neaparat, concesiunea. Oricum, CLM ar trebui sa elaboreze un studiu de oportunitate a concesiunii care sa justifice acordarea acesteia.
Particularii si-au facut-o cu mina lor
De fapt, operatorii particulari nu mai pot circula deoarece chiar acestia au cerut suspendarea Hotaririi CLM 67/’98 (care reglementa transportul public de persoane in municipiu) aceasta fiind singurul act normativ prin care ei isi puteau desfasura activitatea. Cam aceasta este concluzia protocolului incheiat intre sindicatele din "Braicar" si Primarie.
Reamintim ca CLM emisese – in vara anului trecut – Hotarirea nr. 67/’98, care stipula conditiile efectuarii transportului urban de catre agentii particulari. Cum acestia au atacat in instanta de contencios administrativ HCLM 67, aplicarea ei este in prezent suspendata.
Tribunalul Braila a respins actiunea Sindicatului Transportatorilor Particulari, in 20 noiembrie 1998, dar proprietarii de microbuze au formulat apel la Curtea de Apel Galati, termenul de judecata fiind 26 februarie. HCLM 67/1998 neproducind nici un efect, transportatorii particulari nu sint autorizati sa efectueze activitatea de transport public pe raza municipiului Braila, se arata in protocolul semnat ieri. Liderul Sindicatului Transportatorilor Particulari, Nicolae Cimbrola, nu a putut fi ieri contactat.
"Modelul" Calarasi
Precizam ca o situatie asemanatoare a avut loc la Calarasi, unde Consiliul Local al Municipiului a luat hotarirea nr. 2/28.01.1999 prin care se concesioneaza prin atribuire directa serviciul de transport public de persoane societatii comerciale "Transloc" SA. Pe de alta parte, s-a abrogat HCL nr. 96 din 26.11.1998 cu privire la normele de organizare si efectuare autorizata a transportului de persoane cu autobuze pe teritoriul municipiului. "Directia Tehnica din cadrul Primariei Calarasi, in colaborare cu Politia – Serviciul Rutier vor duce la indeplinire prevederile prezentei hotariri. Singurul operator de transport care are autorizatia de functionare vizata pe anul 1999 este SC «Transloc» SA", se precizeaza in hotarirea Consiliului Local al Municipiului. (Daniela TUPEA, Mircea DOAGA)
Pretendenti certati cu legea la sefia IMB
Vremea trece nepasatoare, aducind tot mai aproape noul sezon agricol, dar mai-marii agriculturii romanesti intirzie sa numeasca noua conducere a celei mai intinse unitati agricole din Europa, Insula Mare a Brailei. Neavind un nou sef si Consiliu de Administratie, IMB tine in loc toate cele patru foste sucursale ale concernului "Braigal", in incercarea lor de a-si capata propriul statut juridic. Asa cum lesne se poate banui, si cum am mai scris de citeva ori in paginile ziarului nostru, motivul intirzierii decurge din miza uriasa pusa in joc, lucru recunoscut si de cei implicati. Actualmente, pentru postul de director candideaza cinci persoane. O privire mai atenta in trecutul acestora scoate insa la iveala aspecte cel putin ciudate, care arunca in umbra postura citorva dintre ei de pretendenti la sefia unei societati ca IMB.
Andrei Busurca este membru PNTCD si vine spre cimpurile intinse ale Insulei din biroul ingust al unei societati agrare mult mai mici, "Ceres" SA. Trebuie spus ca in ultimii ani "Ceres" a decazut continuu si, probabil, ca director al unitatii, Busurca nu este strain de aceasta situatie. In ’97, "Ceres" a inregistrat o pierdere de 7 miliarde de lei, iar in prezent multe active ale sale sint puse sub sechestru de Banca Comerciala Romana. De altfel, cotidianul nostru a prezentat recent un litigiu aparut intre director si un grup de fosti salariati ai firmei, care formulau grave acuzatii la adresa mangeriatului de proasta calitate pus in practica de Busurca. Acesta era acuzat ca investeste sume considerabile in puncte de lucru care merg pe pierderi, fara ca acest lucru sa fie contrazis de director. Acesta ne-a declarat la acel moment ca a incercat diverse variante de reducere a pierderilor societatii, una dintre acestea fiind chiar investitia pentru retehnologizare, pentru obtinerea unor profituri viitoare. Cu acelasi prilej, Busurca a confirmat faptul ca situatia financiara a "Ceres" este aproape de blocaj, motiv pentru care multe dintre activele acesteia se afla sub sechestru la banci.
Antonica Mitescu a mai ocupat postul de director al IMB din august ’97 pina in septembrie ’98, cind a fost debarcat din functie in urma unor ample actiuni sindicale. Mitescu face obiectul unei cercetari juridice pentru o afacere dubioasa de vinzare-cumparare porumb pe care IMB a incheiat-o in timpul sefiei sale, cu firma lui Gheorghe Caruz.
Mai exact, la solicitarea Politiei, DCFS a efectuat, in iulie anul trecut, un control la IMB in urma caruia a rezultat ca afacerea incheiata cu Caruz a insemnat pentru unitatea de stat un prejudiciu de 77.837.677 lei la care se adauga suma de 188.729.394 lei rezultata din neincasarea banilor la timp de la cumparator. Precizam ca in acest caz cercetarile Politiei nu sint inca definitivate.
Cotat ca un foarte bun specialist, Ion Novac a fost director al IMB in perioada mai ’96 – februarie ’97, pe cind la "Braigal" domnea cu puteri depline Ion Susanu. Dar, oricit de specialist ar fi in domeniul agricol, Novac a avut de a face cu legea si, de anul trecut, are cazier. El a fost inculpat intr-un proces penal, fiind acuzat de complicitate la delapidare si fals intelectual, fapte savirsite la sfirsitul anilor ’90, pe cind era director tehnic al IMB. Novac a fost condamnat abia anul trecut, prin sentinta Curtii Supreme de Justitie, la un an, respectiv sase luni inchisoare. Ambele pedepse au fost gratiate, insa in caz ca pretendentul la functia de director savirseste noi infractiuni, in decurs de trei ani de la pronuntarea deciziei, va executa cumulativ si cele doua pedepse.
In cursa mai sint Simion Dudulea, actualul director al IMB si Dan Ionel, cel sub conducerea caruia "Braigal" s-a divizat. Acestia nu au avut probleme cu Justitia pina in prezent si nici nu vin de la alte unitati falimentare. In discutiile pe care le-a purtat cu noi, Dudulea ne-a spus ca este optimist cu privire la decizia finala a Ministerului Agriculturii.
Dan Ionel s-a aratat contrariat de aceasta intirziere mai ales ca, spunea el, normal ar fi fost ca functia de director al IMB sa-i revina celui care a fost director al "Braigal", asa cum se stabilise inainte de luarea deciziei de divizare a concernului. (Florentin COMAN, Marilena SEVERINEANU)
