"Gara este casa mea"

Stefan Andrei, un baietel de numai 13 ani si jumatate, a venit la redactia ziarului nostru pentru a ne povesti drama pe care o traieste de mai bine de trei ani si jumatate.
Pe cind avea doar 10 ani, Stefan a fost nevoit sa plece de acasa, datorita faptului ca tatal sau il batea iar situatia financiara a familiei era dezastruoasa.
"Parintii mei nu lucreaza nicaieri. Pe linga mine, mai au de crescut inca trei copii, toti mici. Eu sint din prima casatorie a tatalui si, desi mama mea vitrega, Niculina Bratu, ma iubeste, tata ma batea tot timpul si ma trimitea la cersit prin comuna. Ei nu locuiesc in Braila ci in Chiscani", ne-a spus Stefan Andrei.
Gonit si abandonat de parinti, Stefan s-a trezit aruncat in strada si nevoit sa-si ia viata in propriile miini, la o virsta la care alti copii mai ascultau inca povestile bunicilor.
Intrat in rindul copiilor strazii, Stefan isi traieste copilaria intr-un mod pe care nu il doreste nici celui mai mare dusman al lui.
"De trei ani dorm prin scarile blocurilor si prin gara. Muncesc pe la diferiti patroni pentru 5 sau 10.000 de lei pe zi. Le car navete de sticle, marfa, le mai spal masinile. String banii toata saptamina si simbata, cumpar cartofi, ceapa, vinete si le duc acasa la ai mei. Sincer sa fiu, nici macar nu stiu cum ii cheama pe ceilalti frati. Ultima data cind am fost la Chiscani si am dus mincare, tata m-a batut si dupa aceea s-a dus in comuna si a vindut ceapa si ardeii. Mama a plins si s-a rugat de el sa lase mincarea insa el a refuzat", povesteste, cu tristete, baietelul.
Pentru ca este un copil inimos, Stefan, desi este doar o farima de om, ingrijeste doua batrine pe care le-a gasit pe strada cersind.
"Mi s-a facut mila de ele cind le-am vazut. Una dintre ele este oarba iar cealalta nu poate merge prea bine. Ma duc zilnic si le spal, le duc cite un pachet de biscuiti. Mai mult nu pot sa fac pentru ele, trebuie sa-mi asigur si eu hrana zilnica", mai spune Stefan.
Despre locul care pentru el reprezinta casa, Stefan nu ne poate spune prea multe. "Am cautat pe la containere lucruri vechi, le-am luat, le-am spalat si le-am facut perna si saltea. Am mai gasit si un palton vechi si rupt, pe care l-am facut plapuma. M-am obisnuit de-acum sa dorm in gara. Practic gara este casa mea", sustine baiatul.
Aceeasi sursa, ne-a mai spus ca in fiecare iarna, politistii de la compartimentul "Minori, prostitutie, proxenetism" il iau si il interneaza in Centrul de minori, pentru a nu mai muri de frig.
"Ma stiu toti politistii deja. Unii mai imi dau cite un ban, cite o piine. Iarna ma ajuta mai mult. Afara este frig si pentru a-mi oferi cit de cit o casa, ma interneaza in Centrul de minori, unde sint spalat, tuns si mi se dau haine noi", declara Stefan.
Intrebat daca ar dori sa se intoarca acasa, copilul a devenit agitat si nervos. "Nu m-as intoarce niciodata acasa. Tata nu ma primeste sub nici o forma. Decit sa mor de foame acasa cu ai mei si tata sa ma bata si sa ma trimita la cersit, mai bine ramin pe strazi. Ma va ajuta Dumnezeu sa-mi fac si eu un rost vreodata", incheie Stefan. (Gina PAVLICENCO)