Cit de mica e Marea Asfaltare

Subtitlu

De Felix GUZGA

luni, 01 februarie 2010, 22:45

6 MIN

Trei ieseni din patru vor trebui sa se obisnuiasca cu strada pe care stau plina de gropi si mocirla. Pentru acestea, in urmatorii ani, municipalitatea nu va avea bani decit, eventual, pentru peticire.

Bugetul local va fi secatuit de rambursarea imprumuturilor, de cofinantarea proiectelor europene, dar si de criza economica. In afara de arterele modernizate prin creditul Dexia si cele care urmeaza sa fie refacute pe bani europeni, restul strazilor se vor degrada in continuare.

Din cele aproximativ 740 de artere din municipiu, 128 au fost sau vor fi modernizate cu bani din creditul Dexia, alte 37 vor fi prinse pe proiecte europene, iar alte citeva ar urma sa fie reabilitate prin proiectul soselei de centura sau de Regionala de Drumuri Nationale.

Pentru restul sutelor de strazi ramase nu se intrevede nici o sursa de finantare pentru urmatorii ani. Cele mai afectate vor fi strazile din cartiere. Fara finantare vor ramine insa si artere precum bulevardul Metalurgiei, Aurel Vlaicu sau splaiurile Bahluiului.

Necesarul: 200 de milioane de euro

Situatia este confirmata si de sefii din Palatul Roznovanu. "La acest moment nu avem nici o sansa de a moderniza si alte strazi. Nici pina acum nu am modernizat strazi cu bani de la bugetul local, ci din alte surse. Am facut o evaluare sumara cu directia tehnica. Am avea nevoie de aproximativ 200 de milioane de euro pentru a moderniza toate strazile din municipiu", a declarat primarul Gheorghe Nichita.

Edilul isi face insa planuri de noi imprumuturi, bazindu-se pe faptul ca strazile asfaltate vor face orasul mai atractiv pentru posibili investitori. "Sa spunem ca vom avea si in acest an in jur de 10% din buget dat pe investitii. Nu sint bani suficienti pentru a moderniza strazile. Oamenii nu inteleg ca nu trebuie sa dam aceste imprumuturi toate odata. Sper ca toate investitiile pe care le-am facut in ultima perioada sa atraga mai multe fonduri la bugetul local, sa vina mai multi investitori la Iasi. Veniturile vor creste si se vor putea contracta si alte imprumuturi", a explicat Nichita.

Credit pe 20 de ani

Aproape jumatate din creditul Dexia s-a consumat sau urmeaza sa intre in strazile din municipiu. In jur de 100 de milioane de lei au fost alocate pentru asfaltari. Investitiile nu au insemnat insa decit o picatura intr-un pahar cu apa. Pentru a moderniza toate strazile din municipiu mai este nevoie de inca zece ori pe atit.

Concret, din cei peste 500 de kilometri de strazi din municipiu, prin "Marea Asfaltare" au fost modernizati doar 10%, in jur de 54 de kilometri. Au ramas neatinse unele bulevarde. De exemplu, ultima reparatie capitala la stratul de uzura de pe bulevardul Independentei a fost facuta in 2001, pe bulevardul Stefan cel Mare in 1999, iar pe soseaua Nicolina nu s-a facut o reparatie capitala din 1985, la fel pe bulevardul Pacurari. Din 1982 nu s-a facut nici o modernizare pe strada Sararie, din 1985 pe Aurel Vlaicu, Soseaua Nationala, iar exemplele pot continua.

Investitiile masive din ultimii ani vor fi platite cu virf si indesat. Iesenii vor rambursa in aproape 20 de ani creditul contractat in 2007 de municipalitate. Este din ce in ce mai clar insa ca, pina la finalul contractului, va mai fi nevoie de inca cel putin o etapa de reparatii capitale la aceste strazi.

"Calitate indoielnica si pe foarte multi bani"

Unele strazi modernizate prin credit au inceput deja sa se degradeze, si chiar au fost refacute de firmele care le-au asfaltat. Perioada de garantie de doi ani se apropie de sfirsit in multe cazuri, iar dupa acest moment municipalitatea va trebui sa plateasca pentru intretinerea lor. "Deocamdata, fondurile europene sint pielea ursului din padure", spune consilierul local Radu Botez (PNL). "Eu cred ca, pina la ora actuala, nu a existat nici un fel de concept in ceea ce priveste asfaltarile. S-a turnat asfalt la intimplare, de calitate indoielnica si pe foarte multi bani. Cred ca s-au dat foarte multi bani cu rezultat zero. Pe viitor, banii vor fi din ce in ce mai putini. Dobinzile vor creste foarte mult. Vom plati prostul management si incompetenta in domeniu", a adaugat Botez.

Semne de intrebare asupra calitatii lucrarilor facute la strazi a ridicat si alesul PDL Gabriel Surdu. "As vrea sa am convingerea ca tot ceea ce s-a facut este de buna calitate. Este foarte bine daca s-ar obtine fonduri europene, pentru ca banii strinsi de la persoane fizice si persoane juridice, ca si contribuabili la bugetul local, sint din ce in ce mai putini. Acesti bani europeni asigura dezvoltarea orasului, dar atrag si forta de munca, rezolva o problema sociala. Cit despre imprumuturi, perioada de rambursare ar trebui sa fie cit durata de viata a investitiilor facute din credit. Nu poti lua o masina in leasing si sa o poti folosi mai putin decit perioada de leasing. Pe viitor trebuie gasite solutii de finantare, nu prin majorarea taxelor locale, ci prin activitati economice", a afirmat Surdu.

Consilierul PSD Constantin Neculau sustine insa ca, indiferent de citi bani vor fi la bugetul local, se vor gasi resurse daca nu pentru modernizarea arterelor, sigur pentru intretinerea lor. "Probabil ca de la buget se vor aloca bani. Fara bani nu poti sa faci nimic. Ne vom limita la sumele disponibile. Poate in viitor vom reusi sa punem pe picioare RATP, CET si nu va trebui sa mai alocam fonduri foarte mari catre aceste societati. Va trebui sa dramuim foarte serios ce avem. Sper sa se gaseasca bani, sa nu traim ca la tara. Iasul arata inca foarte bine, comparativ cu alte orase", a spus Neculau.

Credit nou pentru asfaltari?

In urmatorii cinci ani, Iasul ar trebui sa fie un imens santier. Exista mai multe proiecte locale sau guvernamentale care ar trebui sa asigure o continuitate in investitiile de infrastructura. Chiar si asa, cei mai multi ieseni vor ramine cu strazile pe care le stiu pentru cel putin urmatorii cinci ani. In aceasta perioada, bugetul Primariei se va duce spre cofinantarea proiectelor europene.

Municipalitatea va avea la indemina doua solutii pentru acet lucru. Una ar fi contractarea unui alt imprumut, care sa afecteze si mai mult bugetul local in anii urmatori. A doua varianta ar fi alocarea fondurilor necesare de la bugetul local. In oricare din situatii se elimina practic orice investitie noua pe linie de strazi. Fondurile europene asteapta doar proiectele municipalitatii pentru a fi investite.

Sefii Primariei vor avea posibilitatea de a cheltui pina in 2015 in jur de 110 milioane de euro, fonduri nerambursabile. Printre proiectele care se vor bate pentru obtinerea banilor europeni, multe vizeaza modernizarea strazilor. Astfel, ar urma sa se asfalteze strazi precum Pacurari, Independentei, Stefan cel Mare, Nicolina, Carol I, Sfintul Lazar, Palat, Sararie, Sarmisegetuza sau Stramosilor. I

n perioada urmatoare ar urma sa se asfalteze si tronsoanele de drum national care traverseaza municipiul. Aici intra finalizarea lucrarilor din zona Garii, pe Nicolae Iorga, Primaverii sau Tudor Vladimirescu. Alte citeva artere din municipiu vor fi asfaltate prin proiectul soselei de centura. Cu fonduri de la Guvern ar trebui sa se modernizeze bulevardul Poitiers, strada Trei Fintini, strada Arhitect Berindei sau strada Cicoarei.

–––

Strazi prinse in proiecte cu finantare europeana sau guvernamentala

1. str. Elena Doamna

2. bd. Independentei

3. str. Pacurari

4. sos. Pacurari

5. aleea Mihail Sadoveanu

6. aleea Grigore Ghica Voda

7. bd. Carol I

8. str. Gavriile Muzicescu

9. bd. Stefan cel Mare si Sfint

10. bd. Tutora