Alegerile, in ceata

Alegerile generale se desfasoara sub semnul campaniei cele mai murdare care a fost purtata din 1990. Sloganurile populiste, atacurile pe sub centura si incalcarile legilor, in special de catre Uniunea PSD^PUR, au marcat ceea ce ar putea fi ultimele alegeri inainte de integrarea in Uniunea Europeana. Amenintarea fraudei este mai prezenta ca niciodata, fapt incurajat de recenta decizie a Biroului Electoral Central, prin care Alianta D.A. nu poate intra in posesia proceselor verbale cu rezultatele de la fiecare sectie de votare si a efectua pe baza acestora o numaratoare paralela a voturilor. Aparitia a doua buletine de vot ce ar fi putut fi folosite duminica a intarit aceasta posibilitate. Numarul mare de vrinceni, aproximativ 60 de mii, plecati la munca in strainatate este de natura sa stirneasca ingrijorare. Lista modalitatilor prin care se pot fura alegerile este destul de lunga, iar guvernantii nu s-au straduit sa le elimine, ba chiar au avut grija sa-si asigure o marja mare de manevra, dupa cum sustin lideri ai societatii civile. Alegerile din Vrancea vor fi monitorizate de 280 de observatori, dintre care 120 apartin Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului, o organizatie despre care se spune ca are rolul de a asigura linistea PSD. „Ziarul de Vrancea” prezinta principalele metode prin care alegerile ar putea fi masluite tocmai pentru ca cei care urmaresc corectitudinea scrutinului sa fie cu ochii in patru.
Citeva voturi pot decide rezultatul alegerilor
Amenintarea fraudelor electorale este mai actuala decit niciodata, avind in vedere scorul electoral strins intre principalii competitori, Alianta D.A. si Uniunea PSD^PUR, respectiv Traian Basescu si Adrian Nastase. O mina de voturi in plus pentru un partid in fiecare sectie de votare poate hotari cine ne va conduce in urmatorii patru ani. In cazul in care procentul de participare la vot va fi asemanator cu cel din anul 2000, un procent de unu la suta din voturi inseamna ca un candidat trebuie sa fie votat de patru alegatori in fiecare sectie de votare si de 230 in fiecare judet. Deci, teoretic, frauda electorala poate rasturna foarte usor situatia in favoarea unui anume candidat. Precedentele care au existat la alegerile locale, dar si la alegerile din urma cu patru ani au arata ca asemenea incercari sint foarte posibile. Metoda poate functiona si in sens invers, respectiv anularea de voturi. La alegerile din 1996 si 2000 au fost anulate in jur de 700-800 de voturi, iar in 1992 aproximativ 1,5 milioane. Citeva zeci de voturi anulate la o sectie de votare pot inclina definitiv balanta victoriei in favoarea unuia dintre competitori, avind in vedere diferenta mica dintre acestia.
Vrincenii plecati „pot” vota
In Vrancea, o eventuala anulare a voturilor ca metoda de frauda nu poate fi luata in calcul, decit insotita de introducerea de buletine de vot, deoarece Marian Oprisan a promis ca participarea la vot va fi de peste 60% si are obiceiul sa se tina de cuvint. Unul dintre scenariile care sint vehiculate este legat de „votul” vrincenilor plecati in strainatate. Soarta alegerilor din judetul nostru poate depinde de cei citiva zeci de mii de vrinceni care sint plecati peste hotare. Potrivit datelor oficiale, peste 60 de mii de persoane cu drept de vot sint plecate la munca in alte tari, cele mai multe in Italia. Comunele in care sint plecati numai citiva zeci de locuitori sint o exceptie. In celelalte, in functie de numarul de locuitori, numarul celor plecati la munca variaza intre citeva sute si citeva mii. Incepind cu Referendumul pentru adoptarea Constitutiei Revizuite, care a avut loc pe 18 octombrie 2004, autoritatile si-au facut o baza de date cu persoanele plecate si se spune ca a fost imbunatatita cu ocazia alegerilor locale si perfectionata pentru cele generale. Sute de politisti au batut judetul pentru a se interesa cine este plecat la munca in strainatate. O parte din aceste baze de date au intrat si in posesia „Ziarului de Vrancea”, pe unele documente intocmite de politisti fiind notate chiar si sectiile de votare la care sint arondati cei plecati, ca si codul numeric personal. Oficialii Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei neaga ca aceste baze de date ar putea fi folosite. Subcomisarul Nicolae Rosioru spune ca legea nu cere intocmirea unei asemenea baze de date, iar daca acestea exista nu vor fi folosite. Cu toate acestea, potrivit legii, cei plecati in strainatate figureaza in continuare pe listele electorale permanente. Teoretic, vrincenii plecati la munca pot hotari fara voia lor soarta alegerilor, pentru ca nimeni nu verifica cu adevarat daca acestia au votat sau nu. Scenariul este credibil daca avem in vedere cifrele de la Refendum, cind, daca scadem numarul celor care au plecat in strainatare, rezulta ca vrincenii s-au prezentat in proportie de aproape suta la suta la urne, ca pe timpul lui Nicolae Ceausescu, ceea ce este imposibil. Atunci, din 313.776 de vrinceni cu drept de vot au votat 246.067, adica un procent de 78,42%. Daca scadem din cifra vrincenilor cu drept de vot pe cei 60 de mii care sint plecati la munca rezulta ca procentul de prezenta ar fi de aproape suta la suta.
Votul poate fi pacalit
In cei 15 ani de la Revolutie s-au consacrat si perfectionat citeva metode de a schimba rezultatul votului dat de alegatori. Chiar daca in fiecare an electoral au fost semnalate asemenea cazuri, acestea au ramas fara nici un rezultat. De regula, in fiecare cricumscriptie s-a semnalat folosirea simultana a mai multor metode de fiecare data cind s-a mers la urne, pe primul loc fiind cea care se preta cel mai bine la momentul respectiv. La Referendumul pentru votarea Constitutiei revizuite din decembrie anul trecut vrincenii au fost „vinati” cu urna mobila, pentru ca procentul de participare sa fie cit mai mare. Cea mai eficienta metoda de a preveni furtul electoral este participarea in numar cit mai mare la vot.
Controlul tipografiilor
Posibilul control politic al tipografiilor care produc buletinele de vot ar putea permite tiparirea unui numar suplementar de buletine care sa fie introduse ilegal in urne. Potrivit procedurii stabilite prin lege, buletinele de vot tiparite sint numarate si duse la prefecturi, unde sint stampilate si pastrate pina cind sint duse la sectiile de votare. Nu exista insa posibilitatea de a controla numarul de buletine de vot tiparite, iar obtinerea unei stampile a prefecturii este usor de obtinut de cel care detine puterea. Legea nu prevede nici obligativitatea numararii buletinelor inainte de inceperea votarii. In Vrancea, buletinele de vot au fost date prin incredintare tipografiei Romral, care ii apartine omului de afaceri Costica Stelescu, un apropiat declarat al PSD. La sfirsitul saptaminii trecute au aparut doua buletine de vot care au toate sansele sa fi fost tiparite la Romral. Cel care le-a facut „publice” a avertizat ca au fost tiparite 13 mii de buletine in plus inca de la inceputul saptaminii trecute. Politia a inceput cercetarile in acest caz, pentru a stabili cine este vinovat, dar nu a tras nici o concluzie inainte de alegeri.
Suveica
Una dintre metodele consacrate pentru a introduce voturi in urne este cea intitulata sugestiv „suveica”. Un alegator platit ia un buletin de vot gata stampilat de la un membru al unui partid, ia apoi unul gol din sectia de votare, insa il introduce in urna pe cel primit la intrarea in sectie. Buletinul nestampilat este aratat celui care l-a platit, pentru a-i demonstra ca nu a fost platit degeaba. O „variatie” a metodei „suveica” cea cu insotitor. Alegatorul platit intra in cabina impreuna cu un insotitor anume din biroul sectiei de votare, sub pretextul ca nu poate vota singur. Treaba insotitorului este sa se asigure ca in urna ajunge buletinul care „trebuie”.
Cartea de „identitate” a fraudei
Una dintre problemele asupra careia s-a atras in mod repetat atentia este faptul ca se va vota pe baza cartilor de indentitate. Dupa ce s-a votat, pe cartea de identitate se aplica un timbru autocolant, care se poate dezlipi foarte usor. Din acest motiv, cel putin teoretic, un alegator poate vota la mai multe sectii de votare pe listele suplimentare. Plimbatul alegatorilor cu atobuzele prin judet a fost o moda la alegerile trecute si ar putea fi practicata si acum. Organizatiile civice au criticat faptul ca nu s-a stabilit o singura sectie de votare pentru cei care sint in trecere prin localitate. Chiar si in situatia in care timbrul este greu de dezlipit, frauda poate fi comisa prin declarea ca pierduta a cartii de identiate. SEIP este obligat sa elibereze o alta carte de identitate chiar si in ziua alegerilor. PSD a renuntat de tot in acest an la folosirea cartilor de alegator, metoda introdusa in urma cu citiva ani. La inceputul anilor 1990 frauda pe baza actului de indentitate era mult mai greu de realizat, deoarece vechile buletine erau facute din hirtie.
Urna pentru colectat de voturi
Urna mobila este o alta metoda prin care pot fi fraudate alegerile, deoarece este greu de controlat daca aceasta este folosita numai in situatiile prevazute de lege. Potrivit legii, urna mobila ar trebui folosita numai in cazul in care alegatorul nu se poate deplasa la sectia de votare. Biroul Electoral Central a adoptat in aceasta campanie o hotarire prin care alegatorul care solicita urna mobila trebuie sa dovedeasca printr-un act medical ca solicitarea sa este intemeiata. Precizarea nu elimina insa de tot posibilitatea fraudei. La Referendumul pentru adoptarea Constitutiei revizuite s-a alergat la propriu cu urna dupa vrinceni, pentru a ridica procentul de participare la scrutin. La alegerile locale, PD a semnalat ca la Mindresti au fost mai multe cereri pentru urna mobila scrise de aceeasi mina.
BEC a aruncat alegerile in ceata
Semnele de intrebare asupra corectitudinii alegerilor sint multe. La inceput nu s-a permis participarea observatorilor la alegeri, lucru obtinut ulterior prin negocieri cu Guvernul de Asociatia Pro Democratia. APD nu a obtinut si alte rezultate, cum ar fi sectia de votare unica pentru „turisti”. Biroul Electoral Central a dat joi o hotarire prin care se elimina obligativitatea emiterii de copii ale proceselor verbale cu rezultatele finale la sectiile de votare. Din acest motiv, rezultatele nu pot fi verifcate de catre formatiunil politice iar numaratoarea paralele a voturilor se poate face numai la Biroul Electoral Judetean, unde nu intotdeauna toate procesele verbale care ajung sint identice cu cele incheiate in sectiile de votare. Astfel, emiterea copiilor ramine la latitudinea presedintilor sectiilor de votare. In Vrancea, majoritatea acestora sint apropiati de PSD, deoarece au fost recomandati de primarii care apartin acestui partid. Alegerile din judetul nostru vor fi monitorizate de 280 de observatori. Dintre acestia, 71 sint observatori ai Asociatiei Pro Democratia, iar 120 ai Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului, despre se spune ca singurul lor rol este de a da veridicitate alegerilor si nu de a semnala neregulile. (Mihai BOICU)