Iasul, bataia de joc a intregii tari

„S-a reparat tomograful! S-a reparat tomograful!”. Anul trecut, aceasta veste crea rumoare si oftaturi de usurare in rindul bolnavilor care erau atunci internati la Spitalul de Neurochirurgie din Iasi si care asteptau de aproape doua saptamini sa poata face o tomografie, computerul respectiv fiind multa vreme defect. Daca ar fi fost bucuresteni sau ardeleni, respectivii bolnavi nu ar fi trebuit sa astepte zile si chiar saptamini la rind pentru o tomografie care sa spuna de ce sufera si de ce tratament au nevoie. Asta pentru ca, spre deosebire de Iasi, unde sint doar 4 computere tomograf, desi ar trebui cel putin 20 raportat la populatia zonei pe care o deserveste, in Bucuresti sau Ardeal spitalele nu numai ca nu duc lipsa de astfel de aparate, ci dimpotriva, au mai mult decit le trebuie. De exemplu, in Bucuresti sint peste 25 de computere tomograf, in conditiile in care pentru aceasta zona nu ar trebui mai mult de 15. Exemplele continua, fiind cuprinse intr-un studiu realizat la nivel national de o firma germana – GVG. Studiul subliniaza foarte clar o realitate care pina acum era recunoscuta doar neoficial de autoritati: aparatura performanta s-a „polarizat” in Bucuresti si in orasele din Ardeal, spitalele si bolnavii din Moldova fiind „uitati” de Ministerul Sanatatii si Familiei.
Iesenii pot muri cu zile pina li se pune un diagnostic care necesita o investigatie cu aparatura performanta, cum ar fi un angiocardiograf sau un tomograf. In Iasi sint doar citeva aparate performante pentru diagnosticare, de multe ori pentru o astfel de investigatie pacientii din Iasi asteptind zile sau chiar saptamini intregi sa le vina rindul la programare. Data fiind situatia, adesea medicii ieseni au fost nevoiti sa amine operatii, prioritate la investigatii performante avind cazurile urgente. Iar unii pacienti au preferat sa se trateze la Bucuresti, unde nu trebuie sa astepti o saptamina pentru o investigatie. Pentru iesenii pe care ii tine punga exista insa o solutie pentru a nu-si mai astepta rindul la investigatii in Iasi: pot merge la Bucuresti sau Ardeal, unde la capitolul dotare spitalele stau revoltator de mai bine. Si asta in ciuda faptului ca toti contribuim, ca salariati, cu acelasi procent la asigurarile de sanatate. Pina acum, aceste lucruri nu au fost niciodata recunoscute sau spuse raspicat de oficialii ieseni. Insa un studiu realizat la nivel national de o firma germana arata foarte clar faptul ca spitalele iesene au fost „uitate” de conducerea de la Bucuresti cind a venit vorba de dotare cu aparatura performanta. „Este evident ca toata aparatura medicala s-a «polarizat» in Bucuresti si in zona Ardealului. In acest studiu, care este o premiera in Romania, cifrele vorbesc. Si datele arata foarte clar ca, desi e al doilea oras ca marime din tara si deserveste intreaga Moldova, Iasul este abia pe locul III la capitolul aparatura si dotare medicala”, a spus prof. dr. Stefan Georgescu, directorul Directiei de Sanatate Publica Iasi. Cifrele arata insa ca nici macar pe locul III nu sintem, fiind depasiti de centre ca Tirgu-Mures, Cluj-Napoca sau Timisoara.
14 angiocardiografe in Capitala, unul in toata Moldova
Exemplele nu se opresc doar la computerul tomograf. Diferenta dintre Capitala si provincie este si mai evidenta in cazul angiocardiografelor – aparate cu care se poate „vizualiza” starea vaselor de singe. In Iasi exista un singur astfel de aparat, la Institutul de Cardiologie, care deserveste intreaga zona a Moldovei, insa ar fi necesare 9, se precizeaza in studiu. Situatia este insa cu totul alta la Bucuresti, unde exista cel putin 14 astfel de aparate. „La capitolul angiocardiografe nu s-a mai precizat care este necesarul in Bucuresti. Iar coloana din studiu care reprezinta efectivul de angiocardiografe existente in Capitala s-a oprit la 14 pentru ca nu mai exista loc in desen, ca sa urce mai sus. De fapt, sint mult mai multe aparate de acest tip in Capitala”, a spus dr. Eugen Popescu, directorul adjunct al DSP Iasi.
Iasul are cu 12 RMN-uri mai putin
La fel de prost stam si la capitolul RMN – aparat de rezonanta magnetica nucleara, unde se pot vizualiza magnetic diferite afectiuni localizate oriunde in organism. In Iasi exista doar doua astfel de aparate, care deservesc intreaga Moldova, in conditiile in care specialistii care au realizat studiul estimeaza ca ar fi necesare 14. Bineinteles, si la acest capitol Bucurestiul nu duce lipsa, ci are mai mult decit e necesar: in spitalele bucurestene sint 11 RMN-uri, iar specialistii germani estimeaza ca, de fapt, sint necesare doar 6 astfel de aparate in zona respectiva. Asta in conditiile in care Regiunea Nord-Est (Iasi, Bacau, Botosani, Neamt, Suceava, Vaslui), avind numai unul, deserveste o populatie aproape dubla decit cea a Bucurestiului: 3,83 milioane de locuitori pentru Regiunea NE si 2,2 milioane locuitori pentru regiunea Bucuresti-Ilfov.
Pentru moldoveni, Ardealul este un adevarat Occident
La fel de prost sta Iasul in comparatie cu Ardealul. Spitalele din cele trei regiuni ale acestei provinicii, unele cu populatie la jumatate decit regiunea NE, stau mai bine la capitolul dotare decit spitalele din Moldova. De exemplu, in Regiunea Centru (judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu), resursele fiind concentrate la Tirgu Mures – sint 7 tomografe, jumatate din necesarul estimat pentru intreaga regiune. Si in Moldova sint tot 7 tomografe (4 in Iasi), dar acestea reprezinta doar o treime din necesar. Iar Regiunea Centru are o populatie de 2,6 milioane locuitori, aproape de doua ori mai mica decit cea a Regiunii NE. Si in Timisoara, care deserveste Regiunea Vest (Timis, Arad, Hunedoara,
Caras-Severin), lucrurile stau mult mai bine decit in Moldova. In Regiunea Vest, unde sint 1,95 milioane locuitori, exista 9 computere tomograf, specialistii germani estimind un necesar de 11 astfel de aparate pentru aceasta zona. Tot in Vest exista „doar” doua angiocardiografe, insa situatia nu este de „plins”, necesarul pentru zona fiind de patru aparate; reamintim ca la Iasi este doar un singur angiocardiograf care deserveste aproape 4 milioane de locuitori, in conditiile in care pentru toata Moldova ar fi nevoie de 9 astfel de aparate.
Moldovenii merg la Cluj sau Timisoara
Regiunea Vest sta mai bine si la capitolul RMN: are 3 astfel de aparate, necesarul fiind de 7. Singurele spitale din Ardeal care stau mai „prost” la capitolul aparatura sint cele din Regiunea Nord-Vest
(Satu-Mare, Maramures, Cluj, Salaj, Bihor,
Bistrita-Nasaud). Dar, in nici un caz, nu stau mai prost ca Iasul: pentru Regiunea NV, care deserveste 2,84 milioane locuitori, sint necesare 9 RMN-uri. De mentionat ca tot in NV sint 2 angiocardiografe, dublu ca la Iasi. E de inteles ca moldoveni care isi permit cheltuiala drumului si au relatii prefera sa mearga in Ardeal sau la Bucuresti pentru tratament sau investigatii. Insa, din pacate, nu oricine isi permite cheltuiala unui drum la Bucuresti, Tirgu-Mures, Cluj sau Timisoara. Si, de aceea, cei mai multi bolnavi asteapta stringind din dinti sa le vina rindul la investigatii.
Studiul arata ca la Iasi situatia este cam albastra

„Rolul studiului a fost cel de radiografiere a sistemului de sanatate, pentru a ne putea face o planificare pentru imbunatatirea conditiilor actuale de acordare a ingrijirilor medicale. Acum stim exact cum stam”, a spus dr. Vasile Cepoi, directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Iasi. Referitor la motivele pentru care spitalele iesene se afla in aceasta situatie, majoritatea fondurilor pentru aparatura „polarizindu-se” in Capitala si Ardeal, in ciuda faptului ca salariatii de aici platesc aceeasi cotizatie la asigurarile de sanatate, oficialii ieseni au preferat sa nu faca comentarii. „Nu stiu ce comentarii s-ar putea face si daca ar ajuta cu ceva. Cert este insa ca, pentru prima oara, un studiu obiectiv arata exact care e situatia reala”, a incheiat prof.dr. Georgescu.
Ambulanta Iasi – 9 medici; Ambulanta Bihor – 42 medici
Nici la capitolul personal medical specilizat Iasul nu sta bine. Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) Iasi lucreaza cu doar noua medici. Asta desi legea prevede ca la serviciile de ambulanta sa fie incadrat cite un medic la 30.000 de locuitori. Ceea ce inseamna ca la SAJ Iasi ar trebui sa lucreze cel putin 28 de medici. Situatia este revoltatoare daca se face o comparatie cu judetul Bihor, de exemplu, care desi are o populatie mai mica decit Iasul – 625.000 de locuitori fata de peste 800.000 – la Ambulanta lucreaza 42 de medici. Neacoperirea cu personal este motivul pentru care, de multe ori, la cazurile grave, cum ar fi un infarct, merge un cadru mediu, medicul de la ambulanta aflindu-se in acel moment la alt caz la fel de grav.
Iesenii, ingrijiti cu medicamente de 3 ori mai putine decit bucurestenii
Anul trecut, „Ziarul de Iasi” a scris un amplu articol despre faptul ca, la Iasi, un pacient este tratat doar cu o treime din banii care se cheltuiesc pentru un caz similar in Bucuresti. Proiectul national „DRG”, care are in vedere finantarea spitalelor in functie complexitatea cazurilor tratate, evidentiaza faptul ca pentru Moldova se dau mai putini bani nu numai pentru aparatura, dar si pentru medicamente si materiale sanitare. In conditiile in care indicii de complexitate a cazurilor sint aproape aceiasi (0,88 – „Floreasca”, respectiv 0,81 – „Spiridon”), Spitalul „Spiridon” primea pentru tratamentul unui pacient, in medie, 7.357.220 lei, in timp ce Spitalul „Floreasca” din Bucuresti, unde lucreaza fostul ministru al Sanatatii Daniela Bartos, a primit in 2003 aproape triplu pentru un pacient – 20.274.611 lei. La acest capitol, finantarea de la Iasi era comparabila cu cea de la Spitalul Municipal Cimpina. Rezultatele: iesenii, desi la fel ca bucurestenii sint si ei platitori de asigurari, trebuie sa scoata bani din buzunar, in completare, pentru medicamente si materiale sanitare. (Simona RELEA)