Prefectul si-a depus o demisie in alb

Strategia de dezvoltare a judetului pe 2003, prezentata ieri de Apostol, prevede o crestere a productiei industriale cu 6,5% si a celei agricole cu 5%, cresterea volumului de investitii cu 9%, inchiderea intreprinderilor nerentabile si combaterea evaziunii financiare. Pina in iunie, cresterile prognozate de prefect ar trebuie sa fie, asadar, de aproape jumatate din cele estimate pentru intregul an. Obiectivele Prefecturii au fost elaborate conform programului national de guvernare al PSD.
Prefectul este nemultumit de APAPS si Camera de Comert
Ca institutie administrativa, Prefectura nu dispune, prin lege, de nici o posibilitate de interventie in domeniul economic. Principalele atributii ale prefectului, potrivit Legii administratiei publice locale, sint garantarea respectarii legii si coordonarea activitatii institutiilor descentralizate. In schimb, prin pozitia pe care o detine, ca reprezentant al Guvernului in teritoriu, prefectul poate sa solicite schimbarea din functie a unui sef de institutie descentralizata a carui activitate o apreciaza ca nesatisfacatoare. "Din pacate, prefectul nu are la indemina nici un fel de pirghii economice pentru a se implica in economie, decit cel mult relatiile personale. Poti da telefoane, poti pune doi oameni in legatura, si cam atit", a recunoscut prefectul.
Apostol a apreciat ca situatia economica dificila a judetului se datoreaza partial si lipsei de colaborare intre institutiile cu rol economic. De altfel, chiar ieri, prefectul s-a declarat nemultumit de activitatea sucursalei iesene a Autoritatii pentru Privatizare (APAPS). "Am cerut APAPS o situatie referitoare la clauzele postprivatizare a societatii «Tepro», dar am primit un raspuns evaziv. Este practic o disfunctie in colaborarea cu APAPS. In aceste conditii, nu ne putem asuma responsabilitatea in cazul repetarii unor incidente de felul celor care au mai fost in trecut", a spus prefectul. Directorul APAPS Iasi, Mihai Mustata, s-a declarat surprins de afirmatiile lui Apostol. "Situatia amintita de prefect nu poate fi oferita decit de APAPS Bucuresti, sucursala noastra neavind astfel de atributii. Oricum, din punctul nostru de vedere, relatiile cu Prefectura sint foarte bune", a precizat Mustata.
Apostol a apreciat ca agentii economici sint nevoiti sa apeleze la furnizori din afara Iasului intrucit Camera de Comert ieseana nu asigura o legatura eficienta intre furnizori si clienti. "Daca ai nevoie de o anumita materie prima, nu stii cui sa te adresezi la Iasi. Acest fapt duce la cheltuieli suplimentare si implicit la reducerea performantelor economice. Sper totusi ca noua comisie consultativa pe probleme economice sa se dovedeasca viabila si sa functioneze la nivelul asteptarilor. Numai in aceste conditii putem sa ne realizam obiectivele", a incheiat prefectul.
Obiectivele fixate pot fi indeplinite
Obiectivele fixate de prefect ar putea fi totusi indeplinite, considera profesorul universitar Tiberiu Brailean. "Este greu de anticipat care va fi evolutia economiei iesene. Daca stabilitatea economica din ultimi 3 ani se va mentine, putem spera la o crestere economica la Iasi de 5-6%. O contributie importanta o va avea agricultura, pentru ca se anunta un an destul de bun. Se poate mentiona si faptul ca managerii ieseni incep sa dovedeasca un spirit capitalist veritabil si ca, pentru prima data, exista un parteneriat intre institutiile administrative si agentii economici", a apreciat Brailean.
Care au fost rezultatele de anul trecut
Pe plan local, rezultatele de anul trecut nu sint deloc incurajatoare. Daca la nivel national s-a anuntat o crestere a productiei industriale cu 5,8%, corespunzator primelor 11 luni ale anului trecut, industria ieseana a scazut in acelasi interval cu 7,3%. Singurele domenii in care s-au inregistrat cresteri au fost exportul, efectivele de animale, productia de lapte si cea de oua. Nivelul investitiilor in judet in primele noua luni ale anului trecut s-a ridicat la 915 miliarde lei, fata de 836,5 miliarde lei in aceeasi perioada a anului 2001. Procentual, aceasta evolutie reprezinta o crestere cu 9,38%. In ceea ce priveste investitiile straine, in termeni reali, acestea au crescut anul trecut la Iasi cu 4,3 milioane de dolari. La nivel national, acestea au sporit cu 350 milioane de dolari, ceea ce inseamna ca fondurile investite la Iasi anul trecut au reprezentat 1,23% din cele investite in Romania. De asemenea, daca la 1 decembrie 2001, in Iasi, functionau 1.272 de societati comerciale cu capital strain, in decembrie 2002, numarul lor era de doar 1.164. (Alex ZANOAGA)