Rechizitoriul cazului "Sahleanu"

Procurorii Curtii de Apel Iasi au pus punct anchetei privind moartea liderului sindical Virgil Sahleanu. Definitivarea rechizitoriului a scos la iveala doua aspecte inedite. Cehul Zemek Zdenek este implicat in asasinarea lui Virgil Sahleanu, iar crima a fost comisa pentru suma de 3.000 de dolari. Mobilul asasinatului a avut la baza interesele economice subterane ale cehilor la TEPRO. "In aceste conditii", sint convinsi procurorii, "Zemek Zdenek, in colaborare cu Franmtisek Priplata, au initiat si conceput suprimarea vietii lui Virgil Sahleanu". Dintre toti cei care au pus umarul la lichidarea lui Virgil Sahleanu, opt sint arestati, iar unul, respectiv Zemek Zdenek, este in libertate. In cazul lui, s-a dispus disjungerea cauzei urmind a fi cercetat intr-un alt dosar penal. Toti ceilalti, respectiv Franmtisek Priplata, patronul firmei "Movas" din Vaslui, Victor Balan, fostul director TEPRO, Catalin Ciubotaru, seful agentiei de paza "Protect" Vaslui, Gelu Alexandru Spuma, seful filialei Iasi a agentiei de paza vasluiene, Valentin Blanita, Nelu Viorel Vartolomei, Ion Tofan si Claudiu Irinel Bahna, agenti de paza, sint retinuti in arestul Politiei inca din cursul lunii septembrie. Asupra lor planeaza mai multe capete de acuzare, in functie de rolul pe care si l-au asumat in uciderea lui Virgil Sahleanu. Astfel, potrivit rechizitoriului, Franmtisek Priplata este acuzat de asociere pentru savirsirea de infractiuni si de instigare la instigare la infractiunea de omor calificat, Victor Balan si Catalin Ciubotaru sint acuzati de asociere pentru savirsirea de infractiuni si instigare la infractiunea de omor calificat, Valentin Blanita, Nelu Viorel Vartolomei si Alexandru Gelu Spuma vor plati deoarece i-au cazat si hranit pe criminali, fiind acuzati de asociere pentru savirsirea de infractiuni si complicitate la infractiunea de omor calificat, iar ucigasii propriu-zisi, Ion Tofan si Claudiu Irinel Bahna, sint acuzati de omor calificat. In acelasi dosar mai este trimis in judecata si fostul director al Directiei de Privatizare II din cadrul FPS Bucuresti, Sergiu Serbotei, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de inselaciune contra patrimoniului public, acuzatie indreptata si impotriva lui Franmtisek Priplata.
Rechizitoriul are forma unui manuscris cu aproape 100 de file, intre paginile caruia se descopera itele unei asasinari si falimentari celebre. Intriga porneste cu licitatia defectuoasa a TEPRO, efectele negative ale acesteia, rolul activ al lui Sahleanu in descoperirea adevarului, pericolul crescind pe care il prezenta acesta in fata cehilor. Punctul culminant il reprezinta asasinarea lui Virgil Sahleanu, procurorii stabilind pas cu pas, zi cu zi si aproape ora cu ora modul in care s-a tesut crima. Continutul rechizitoriului este impartit in doua capitole. In prima parte sint dezvaluite licitatia trucata prin care FPS a pierdut peste 62 miliarde lei si "manevrele viclene si mijloacele frauduloase folosite la vinzarea actiunilor detinute de FPS". In a doua parte a rechizitoriului este stabilit rolul fiecarui participant la crima Sahleanu. Desi cele doua jumatati sint distincte, ele au fost conexate intr-un singur dosar, Franmtisek Priplata fiind singura persoana care se regaseste in ambele cazuri.
Pagubirea FPS-ului cu 62,168 miliarde incepe cu o poveste in care Zemek Zdenek, patronul firmei cehe "Zelezarny Veseli", Franmtisek Priplata si Anna Conevaliuc, translatoare, insotiti de reprezentanti ai FPS, au vizitat in cursul lunii mai 1998 TEPRO. Ei au fost primiti de directorul de atunci Andreiu Catoiu. Zemek Zdenek si-a manifestat dorinta de a cumpara pachetul de actiuni scos la vinzare de FPS cu ocazia privatizarii TEPRO. Dupa vizita la intreprindere, in aceeasi zi, cehii, impreuna cu Catoiu, au luat masa la restaurantul Moldova. In cursul intilnirii, Zemek l-a invitat pe Catoiu sa viziteze firma "Zelezarny Veseli" din Cehia pentru un schimb de experienta. Invitatia a fost acceptata de Catoiu care, in perioada 1-7 iunie 1998, a fost in Cehia. Prima licitatie cu privire la vinzarea actiunilor a fost stabilita pentru 17 iunie 1998. Cu o zi inainte, pe 16 iunie, Catoiu a primit un telefon de la Directia de Privatizare II din cadrul FPS Bucuresti si a fost intrebat daca participa la licitatie in numele asociatiei privat TEPRO. Fara a banui ce furtuna isca, Catoiu a zis "da". Mai tirziu el a fost sunat de cetateanul ceh Zerjinschi care i-a spus ca "domnul Zdemek a facut o criza cind a aflat ca asociatia privat TEPRO participa la licitatie". In ziua licitatiei s-au prezentat trei concurenti: firma "Zelezarny Veseli", asociatia privat TEPRO si o persoana fizica, Dumitru Toader. Comisia de licitatie, avindu-l ca presedinte pe Sergiu Serbotei, a respins oferta cehilor pentru ca nu au platit garantia, iar in cazul celor de la TEPRO oferta de 9.250 lei/actiune nu a fost aprobata. In consecinta, a fost organizata o noua licitatie, pe 24 iunie. Dupa studierea noilor oferte, la ora 12,00, membrii comisiei de licitatie au anuntat rezultatul: "oricum s-ar face evaluarea, dupa grila veche sau noua, asociatia privat TEPRO are cistig de cauza". La aceasta comunicare Franmtisek Priplata, in calitate de imputernicit al firmei cehe, si-a manifestat nemultumirea, iar Sergiu Serbotei i-a explicat ca cei de la TEPRO "au un punctaj mai mare". Comisia s-a retras pentru intocmirea procesului verbal si semnarea actelor. Orele scurse aveau sa declanseze o bomba a carei explozie urma sa nimiceasca atit TEPRO, cit si viata lui Sahleanu. Desi rezultatul comisiei a fost in favoarea asociatiei privat TEPRO, procesul verbal continea un alt cistigator, respectiv firma Zelezarny Veseli. Doua saptamini mai tirziu, Priplata a fost invitat la sediul FPS Bucuresti pentru negocieri. Pretul actiunii a fost crescut de la 0,93 dolari/actiune la 1,265 dolari/actiune. Pe 8 octombrie 1998 Serbotei a primit de la Zemek Zdenek un numar de 20 de bilete la ordin, in valoare fiecare de 100.000 dolari USA, reprezentind instrumentul de garantare al investitiilor, termenul scadent fiind 1 iunie 2001, desi, potrivit contractului de vinzare-cumparare, ar fi trebuit sa fie 30 decembrie 2000.
Analizind pas cu pas cum a fost vindut TEPRO, procurorii au ajuns la concluzia ca s-au folosit "manopere viclene si mijloace frauduloase". "La sedinta de licitatie de pe 17 iunie 1998, comisia de licitatie a interpretat gresit unele acte normative si licitatia putea fi adjudecata de TEPRO", sustin procurorii. "Mai mult", continua ei, "in scopul de a elimina asociatia privat TEPRO de la licitatie, comisia a pretins acesteia sa cumpere pachetul majoritar de actiuni la pretul de 25.000 lei/actiune, conditie ce nu a fost acceptata de TEPRO, ulterior actiunile fiind vindute la firma ceha cu 10.856 lei". O alta "manopera vicleana" a fost faptul ca, la a doua licitatie, Sergiu Serbotei nu a tinut cont de intrunirea conditiilor legale. "Astfel", arata procurorii, "cehii au cistigat chiar daca oferta a fost mai mica, fara prezentarea raportului anual al firmei Zelezarny Veseli si fara scrisoarea de bonitate financiar-bancara". Pentru aceste motive, lui Serbotei i s-a retinut infractiunea de inselaciune contra patrimoniului public.
In cazul lui Priplata procurorii au demonstrat rolul sau in privatizarea TEPRO, chiar daca cehul a sustinut intotdeauna ca nu a facut nimic cu gind ascuns. "In luna mai 1998, Priplata a fost la TEPRO si a aflat investitiile care au fost efectuate sau obiectivele care urmau sa fie date in exploatare, ca apoi sa le treaca in oferta pentru licitatie", incep procurorii sa-l acuze pe Priplata. Apoi, pentru a crea aparenta legala ca ar fi platit garantia de participare de 245.000 de dolari USA, si deci sa fie admis ca participant la licitatie, dar sa nu plateasca garantia, Priplata a prezentat comisiei un document prin care ar fi platit suma in contul FPS la nr. A/C25100000000242300008, cind contul real mai continea o cifra de "1" linga celalalt "1". "Ca urmare a negocierilor frauduloase de pe 13 si 14 iulie 1998, prin semnarea programului de investitii ce urmau sa fie realizate de firma Zelezarny Veseli, Priplata a semnat in nume propriu, deci nu ca imputernicit, depasind astfel limitele mandatului comercial", mai spun procurorii aratind ca "la astfel de negocieri, in mod legal, ar fi trebuit sa semneze direct Zemek Zdenek". Analizind toate probele depuse la dosar, procurorii au ajuns la concluzia ca cei care au condus licitatia si s-au ocupat de incheierea actului de vinzare-cumparare sint Priplata si Serbotei. "In cadrul sedintelor de licitatie si a negocierilor, ponderea discutiilor purtate intre Priplata si Serbotei" este cuprinsa in rechizitoriu. "In calitatea si functia avuta, avind intentie frauduloasa si intelegere cu Priplata, Serbotei a acceptat biletele la ordin pe numele societatii TEPRO, a respins nelegal oferta asociatiei privat TEPRO in favoarea cehilor si l-a acceptat pe Priplata ca participant la licitatie, fara ca acesta sa aduca toate actele necesare". In cazul acuzatiei comune de inselaciune contra patrimoniului public, atit Serbotei, cit si Priplata sustin ca sint nevinovati.
Partea a doua a rechizitoriului cuprinde etapele unei crime comandate din cauza unor "interese de ordin economic". Dupa perfectarea contractului de vinzare-cumparare, pentru TEPRO a inceput declinul. Angajatii au fost disponibilizati, produsele finite au fost vindute firmei cehe la preturi mai mici decit cele de pe piata economica, mijloacele fixe au inceput sa fie demontate si vindute la fier vechi. Sesizind interesul cehilor de a scoate TEPRO de pe piata, liderul sindical Virgil Sahleanu a declansat o serie de miscari in masa pentru a opri jaful care se producea. A facut memorii la toate institutiile statului, a deschis procese peste procese, actiuni care frinau declinul TEPRO spre marea nemultumire a patronilor cehi. "In aceste conditii", sint convinsi procurorii, "Zemek Zdenek, in colaborare cu Franmtisek Priplata, au initiat si conceput suprimarea vietii lui Virgil Sahleanu". Ordinea cronologica a faptelor care s-au terminat cu injunghierea liderului pe scara blocului in care locuia, potrivit anchetei procurorilor, a fost urmatoarea:
iulie 2000
Priplata se intilneste cu seful agentiei de paza "Protect", Catalin Ciubotaru, pentru discutarea posibilitatii de incheiere a unui contract privind asigurarea pazei la TEPRO. "Priplata a inceput sa vorbeasca despre TEPRO ca si cum el era patron. A reluat discutia referitoare la necesitatea eliminarii liderului sindical Virgil Sahleanu", este cuprins in rechizitoriu.
18 iulie 2000, ora 13,00
Catalin Ciubotaru, Franmtisek Priplata si secretara sa, Anna Conevaliuc, s-au intilnit in fata sediului TEPRO cu Teodor Gavula – un alt ceh aflat din conducerea TEPRO. Ei au mers apoi in biroul lui Victor Balan pentru perfectarea contractului privind paza societatii iesene de catre firma din Vaslui a lui Ciubotaru. Balan i-a invitat in birou pe seful biroului personal, Gheorghe Dobrisan, si pe seful corpului de paza proprie, Adrian Asaftei, carora le-a cerut, ca si Franmtisek Priplata, "sa-l agreseze pe Sahleanu". La cererea lui Balan, Ciubotaru i-a spus: "O sa vedem ce putem face cu Sahleanu" precizind "ca mai intii trebuie sa preluam paza". La sfirsitul intrunirii, Balan i-a mai zis lui Ciubotaru : "Trebuie facut ceva cu Sahleanu"
august 2000
Ciubotaru a fost anuntat de Anna Conevaliuc, concubina si secretara lui Priplata, ca trebuie sa fie prezent la Bucuresti pentru a negocia clauzele contractului.
10 august 2000
Ciubotaru s-a deplasat la Bucuresti intilnindu-se la barul hotelului Hilton, la ora 14,00, cu Priplata, Zemek Zdenek si Anna Conevaliuc. La ora 17,00, la etajul I al hotelului Hilton, Ciubotaru s-a intilnit cu Priplata, Victor Balan, Zemek Zdenek si Conevaliuc. Au avut loc discutii cu privire la perfectarea actelor. In final, Balan i-a spus lui Zdenek ca vor fi probleme cu achitarea facturilor catre agentia de paza. Au urmat citeva secunde de tacere, apoi discutia a fost reluata de Balan care, aplecindu-se la urechea lui Zdenek, i-a spus ca "Ciubotaru ar putea sa se ocupe de Sahleanu". In acest moment, in discutia dintre Zdenek si Balan a intervenit Priplata care, gesticulind din miini si cap, a confirmat cele spuse de Balan, fara ca Anna Conevaliuc sa mai traduca. La sfirsitul discutiei, Conevaliuc i-a spus lui Ciubotaru: "Domnul Zdenek intreaba daca puteti face acest lucru", respectiv agresarea lui Sahleanu. Ciubotaru a zis "da".
14 august 2000
Victor Balan l-a sunat pe Ciubotaru si i-a zis: "Toata problema este Sahleanu. Vedeti ce faceti cu el".
16 august 2000
Are loc incheierea contractului dintre TEPRO si firma vasluiana de paza, dar angajatii de la TEPRO refuza sa le permita accesul agentilor in incinta intreprinderii. Balan ii transmite lui Ciubotaru: "Ti-am zis eu ca sint probleme cu Sahleanu".
19 august 2000
Ciubotaru s-a dus la Politie pentru a anunta ca nu i se permite accesul agentilor lui la TEPRO. A fost sunat de Balan. "V-am spus eu ca o sa aveti probleme cu Sahleanu. Trebuie sa faceti ceva cu el", a spus Balan. In aceeasi zi, in fata TEPRO, Ciubotaru l-a chemat pe Claudiu Bahna, unul dintre angajatii sai de la "Protect", si i-a zis: "Fixeaza-l bine in ochi, ca trebuie sa-i rupem oasele" aratindu-i-l pe Virgil Sahleanu. "Ai 10 milioane lei daca rezolvi problema", a promis Ciubotaru.
24 august 2000
Fostul director Balan, la solicitarea lui Ciubotaru, indica adresa lui Sahleanu.
In perioada 27 august-1 septembrie are loc filajul in care este urmarit programul lui Sahleanu: cind pleaca de acasa, cind vine, cu ce oameni se initlneste. La sfirsitul lunii septembrie Balan il suna pe Ciubotaru si, pe un ton de repros, il intreaba: "Mai faci ceva cu Sahleanu, ca asta isi face jocurile pe aici". Raspunsul lui Ciubotaru vine prompt: "Se actioneaza"
4 septembrie 2000
Ciubotaru il suna pe Priplata care ii spune: "Trebuie facut ceva cu Sahleanu. Pe 14 septembrie vine Zemek Zdenek in Romania. Trebuie facut ceva". Atunci, Ciubotaru s-a inteles cu Priplata pentru suma de 3.000 de dolari USA ca sa duca la indeplinire misiunea.
5 septembrie 2000: "Daca il omoara, dublez suma"
Ciubotaru i-a dat telefon lui Balan si l-a informat ca a luat masuri urgente pentru agresarea lui Sahleanu. Balan ii raspunde: "Cu cit mai repede, cu atit mai bine". In paralel se puneau la punct datele tehnice ale executiei lui Sahleanu. Deoarece Bahna se intelesese cu Tofan sa foloseasca cutitul, Bahna i-a dat telefon lui Ciubotaru, iar acesta a fost de acord cu folosirea cutitului, precizind ca "daca il omoara, dublez suma".
Crima
In noaptea de 5 spre 6 septembrie, executantii rateaza lovitura. Sahleanu a venit si a plecat de acasa insotit de alte persoane. In noaptea de 6 spre 7 septembrie, cei doi ucigasi platiti sint cazati in Iasi in apartamentul lui Spuma, un alt angajat al firmei "Protect". Pe 7 septembrie dimineata isi pun planul in aplicare. La ora 8,00, Sahleanu iese singur din bloc cu servieta in mina. Bahna i-a aplicat cu pumnul miinii drepte, in care avea rozeta rosie, o lovitura in fata. Sahleanu s-a dezechilibrat si a venit cu capul de perete. A fost momentul in care Tofan i-a aplicat prima lovitura de cutit in zona gitului. Apoi au fost continuate loviturile, atit cu rozeta, cit si cu cutitul in zona organelor vitale. La ora 9,00, cind Virgil Sahleanu murea la spital, cei doi criminali ajunsesera deja in Vaslui, fiind transportati cu masina Cielo a firmei de paza "Protect".
Datele prezentate de procurori au ajuns pe masa judecatorilor. Astazi va fi primul termen al procesului. De acum incolo instantei ii revine rolul de a-si spune cuvintul. (Nicolae Manoliu)