__UNTITLED__

Insulta si calomnia se studiaza in facultate timp de o ora Cazurile celor trei ziaristi de la "Monitorul", Gabriel Gachi, Fanica Dumitrascu si Claudiu Raus, care au fost condamnati de doi judecatori ieseni pentru savirsirea infractiunilor de insulta, respectiv calomnie, ar putea aduce, ca si in cazul Dalban, recent judecat la Curtea de la Strasbourg, condamnarea statului roman. Ambele sentinte se regasesc in practica internationala actuala la capitolul "asa nu se face". In   ultimele cazuri de condamnare a ziaristilor de la "Monitorul", sentintele au fost pronuntate de judecatori tineri. Ziaristii Gabriel Gachi si Fanica Dumitrascu au fost condamnati de judecatorul Dragos Serbanescu la plata unei amenzi penale pentru savirsirea infractiunii de insulta fata de consilierul municipal Stefan Damian. Ziaristii au fost gasiti vinovati de acordarea notei "0" consilierului amintit, pentru motivul ca a absentat de la o importanta sedinta a consiliului local. Acordarea de note consilierilor locali pentru activitatea lor la sedinte a fost o practica curenta a "Monitorului", timp de citeva luni. Si alti consilieri au primit note, insa doar avocatul Damian s-a suparat, desi a lipsit nemotivat la sedinta la care a fost notat cu "0", recunoscind acest lucru in fata instantei. Mai mult decit atit, in acordarea unor note pentru prestatiile unei personalitati publice nu se regaseste nici un element al infractiunii de insulta care se refera la "atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura". Sistemul acordarii de note politicienilor il practica si analistul politic Silviu Brucan, in emisiunea "Profetii despre trecut". Intr-un alt caz, tinara judecatoare Oana Lefter l-a condamnat pe ziaristul Claudiu Raus la plata unor daune morale de 20 milioane de lei pentru ca a preluat integral continutul unei stiri a agentiei de presa "Mediafax", in care se relata despre deschiderea dosarului penal al fostului sef de la Directia Generala a Vamilor, Mihai Pinzariu. In motivarea sentintei, judecatoarea Oana Lefter a aratat ca "inculpatul nu a facut verificari prealabile privitoare la veridicitatea stirii agentiei inainte de difuzarea acesteia in presa", desi se stie ca responsabilitatea continutului informatiei revine agentiei. Aceasta pretentie, daca ar fi formulata de un judecator din alta parte a lumii civilizate, ar putea soca toti editorii de presa din lume. Pronuntarea acestor sentinte apare cu atit mai socanta, cu cit autorii lor sint doi judecatori tineri, care ar fi fost de asteptat sa aduca o schimbare de mentalitate si de atitudine in Justitia romana. De ce se mai dau inca sentinte "stranii", cum ar fi cele stabilite de cei doi tineri judecatori? Avocatul iesean conf.dr Narcis Giurgiu, fost cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatii "Al.I. Cuza", ar putea avea un raspuns la dilema "anchilozarii" actului de justitie, in sensul situarii acestuia, in unele situatii, in afara cazurilor asemanatoare din practica europeana racordata la conventii la care a aderat si tara noastra. Un student la Drept invata doar o ora in patru ani despre insulta si calomnie In opinia avocatului Narcis Giurgiu, infractiunile legate de libertatea de expresie, de informare si de libertatea persoanei ar trebui sa formeze obiectul unor dezbateri si prelegeri publice la care sa participe si ziaristii. "Cred ca, pentru sanctionarea calomniei prin presa, ar trebui instituit un regim special, prin legea presei, asa cum exista in statele occidentale. In proiectul de modificare a Codului Penal depus la Parlament pe data de 8 octombrie 1999, nu se preconizeaza nici o modificare la infractiunea de calomnie, desi au fost multe discutii in acest sens, iar aceasta probabil datorita intentiei exprimate de Guvernul Romaniei de a se interveni cu o lege a presei", a afirmat conf.dr Narcis Giurgiu. El a mai precizat ca timpul alocat in planul de invatamint pentru studierea infractiunii de calomnie, in cei patru ani, este de 30 de minute de curs. Studentii Facultatii de Drept invata infractiunile de insulta si calomnie in anul III de studii, la disciplina Drept Penal Special, capitolul "Infractiuni indreptate impotriva demnitatii persoanei". "Infractiunile de insulta si calomnie sint predate la curs in timp de o ora, fiecareia revenindu-i aproximativ 30 de minute. Orei de curs i se adauga o ora de seminar", a afirmat avocat conf.dr Narcis Giurgiu. El considera ca timpul alocat cunoasterii infractiunilor de insulta si calomnie este suficient: "Daca pentru infractiunea de omor este alocata o ora de curs, pentru infractiunea de calomnie, o jumatate de ora nu este prea putin", a mai explicat conf.dr Narcis Giurgiu. Doar doi romani din zece au incredere in Justitie Sondajul de opinie realizat in octombrie 1999 de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) arata ca doar 20% dintre romani "au incredere multa si foarte multa" in Justitie. La intrebarea "Cita incredere aveti in Justitie?", 74% dintre subiecti au raspuns ca au incredere "putina si foarte putina ", doar 20% dintre subiectii intervievati   acordind credit acestei institutii fundamentale a statului. O analiza a sondajelor de opinie realizate din 1997 si pina astazi indica faptul ca increderea romanilor in Justitie a scazut gradat in ultimii doi ani. In sondajul efectuat in aprilie 1997 de CURS, 38% dintre romani aveau incredere in Justitie. In octombrie 1997, sondajul LUAS (Laboratorul Universitar de Analiza Sociala) indica o scadere cu doua procente a numarului celor care credeau in Justitie. In decembrie 1997, un alt sondaj de opinie, realizat de CURS, arata ca Justitia se bucura de increderea a 35% din populatie. Sondajele intreprinse pe parcursul anului 1998 nu ofera informatii in acest sens. Ultimul sondaj CURS indica insa o scadere zdrobitoare a numarului romanilor care mai cred in institutia Justitiei: 20%. (Emilia CHISCOP)