Reteaua Uzbekistan-Coreea: in plasa procurorilor cade si fiica traficantei de oameni

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) spun ca tinara, impreuna cu cei doi barbati, intermediau contracte de munca „la negru" pentru cetatenii din Europa de Est. Imediat dupa ce a inceput activitatea in Coreea de Sud, tinara a luat legatura cu mama ei, Iulia Macovei, aflata in Iasi, careia i-a propus sa racoleze persoane care doreau sa munceasca in strainatate. Procurorii DIICOT sustin in actul de acuzare ca, in prezentarea locului de munca unde isi vor desfasura activitatea, se sustinea ca vor cistiga salarii intre 600 si 1.000 de dolari, ca vor avea asigurare de sanatate, cite trei mese zilnic si cazare in hoteluri asigurate gratuit. Programul de munca prezentat era de cinci zile pe saptamina, iar activitatea urma sa se desfasoare intr-o fabrica de confectii. Pentru a fi mai convingatoare, femeia le spunea viitorilor angajati ca fiica sa este casatorita cu un cetatean coreean care detine mai multe fabrici in apropiere de capitala tarii, Seul. In numai trei luni, mama tinerei a reusit sa racoleze aproape 270 de persoane, de la care a obtinut aproape 140.000 de dolari, 9.500 de euro si peste 3.000 de lei.

Anchetatorii spun ca romanii intrau in tara respectiva in baza vizelor de turist acordate pe o perioada de trei luni. Cind ajungeau pe aeroportul din Seul, erau preluati de colaboratori ai tinerei care ii transportau spre nordul tarii, la aproximativ 100 de kilometri.

Mincau ierburi de pe santuri

Aici erau cazati in baraci im­prov­i­zate, fie din lemn, fie din tabla, si obligati sa doarma pe jos, in frig. Unele dintre acestea erau amplasate chiar pe acoperisul fabricii in care urmau sa isi desfasoare activitatea. De cele mai multe ori, sustin procurorii, mincarea care le era servita era facuta din ierburi pe care bucataresele le adunau din santurile din apropierea fabricilor. Romanii munceau cite 11 ore in schimbul de zi si 13 in cel de noapte si erau platiti cu sume intre 600 si 750 de dolari, care in mare parte ajungeau la Natalia Macovei. Unele vic­time, spun anchetatorii, au facut im­prumuturi la banci ori si-au amanetat autoturismele, pentru a achita comisioanele si taxele solicitate la plecare, care se ridicau la aproximativ 1.500 de dolari. Actele le erau luate de catre Macovei, iar in momentul in care le solicitau li se cerea o taxa intre 300 si 500 de euro.

Din cele aproximativ 270 de persoane racolate de mama tinerei in tara, 149 au ajuns in Coreea de Sud prin intermediul agentiilor de turism, 60 de romani fiind returnati direct de pe aeroportul din Seul, iar ceilalti fiind preluati de Natalia Macovei si exploatati prin munca. Potrivit actului de acuzare, in anul 2003 mama tinerei a fost trimisa in judecata de Parchetul Curtii de Apel pentru trafic de persoane si spalare de bani. In 2006, ea a fost condamnata la zece ani de inchisoare pentru trafic de persoane si achitata pentru spalare de bani, insa trebuie sa returneze victimelor banii cistigati de pe urma exploatarii lor. Ulterior insa, Curtea de Apel i-a sters acea condamnare de 10 ani de inchisoare, inlocuind-o cu una mult mai blinda: 4 ani cu suspendare.