Front comun impotriva datornicilor

Consilierii juridici, impreuna cu o parte dintre directorii societatilor de gospodarire comunala din zona Moldovei, s-au intilnit miercuri, 27 iunie, la Vaslui, pentru un schimb de experienta.
Participantii la intrunire au luat in discutie multitudinea de probleme cu care societatile de apa, canal, salubritate si energie termica se lovesc in activitatea zilnica. Au fost trecute in revista chestiuni precum colaborarea cu asociatiile de locatari, recuperarea datoriilor, legislatie, privatizare, fond locativ, debransari, evacuari si, evident, procese, fiecare societate avind pe rol zeci de actiuni in justitie, fie in calitate de reclamant, fie ca pirit.
Debransarea colectiva, o solutie?
Fiecare a povestit colegilor cazurile practice de care s-au lovit, iar ceilalti au tras invatamintele de rigoare. Cel mai mult s-a discutat pe tema relatiilor cu asociatiile de locatari si a modalitatii de recuperare a datoriilor de la populatie. "Colaborarea care exista intre noi si asociatii este defectuoasa, in sensul ca asociatiile nu sint niste unitati puternice, nu sint parteneri de dialog la un nivel ridicat de pregatire si, de multe ori, sintem obligati sa luam decizii si in numele lor. Avem nevoie de asociatii puternice, cu administratori competenti: casierul sa fie casier, sa stea cite opt ore acolo, sa incaseze banii, iar instalatorii sa se priceapa, sa nu spuna, ulterior, ca Goscom i-a pacalit!", a declarat Eduard Corduneanu, directorul Goscom Roman.
La acest punct, cei mai solicitati au fost reprezentantii Regiei Autonome Municipale (RAM) Buzau. Acolo, societatea de gospodarire a trecut la actiuni de forta, dure, nepopulare, dar cu efect surprinzator. "Rezultatele cele mai concludente au aparut dupa debransarea colectiva, pe scari sau blocuri, si am avut chiar o situatie de 254 de scari, unde am recuperat debitele restante in proportie de pina la 80-85%. Au avut loc si discutii: cel bun platnic s-a dus la usa celuilalt si l-a luat putin de urechi. Noi nu am rebransat scara decit dupa ce au achitat cel putin 50%, plus taxa de rebransare", a spus Vasile Cezar, reprezentantul RAM Buzau.
"Protectia sociala nu este treaba noastra"
Toti reprezentantii au cazut de acord asupra faptului ca primariile ar trebui sa se implice mai mult in rezolvarea cazurilor sociale extrem de dificile. Primariile ar trebui sa efectueze anchete sociale riguroase. In bugetele consiliilor locale, ar trebui prevazute sume pentru ajutorul social, pentru plata chiriilor, a apei si a caldurii. "Protectia sociala nu este treaba noastra! Si primariile ar trebui sa inteleaga acest lucru!", au apreciat, la unison, cei prezenti.
Un alt punct fierbinte de pe ordinea de zi l-a constituit problema evacuarilor, in care toti ar putea lua exemplul municipiului nostru. "Am trecut, imediat, la evacuarea a doi sau trei rau-platnici, am mediatizat bine cazul si ceilalti s-au grabit sa plateasca", a precizat Eduard Corduneanu.
Controverse au fost si la debransari. Citiva au spus ca isi dau avizul pentru debransarea celor care vor sa isi instaleze centrale de apartament si, in special, la cei cu plata la zi. Altii au spus ca nu pot fi de acord cu asa ceva, mai ales ca multi instaleaza centrale de mina a doua, care pot fi un pericol pentru zonele respective.
Legea serviciilor publice, asteptata de toti
Urmatoarea intilnire a reprezentantilor societatilor de gospodarire locala ar putea avea loc peste doua sau trei saptamini. Motivul ar fi promulgarea Legii serviciilor publice, care ar aduce o imunatatire a legislatiei in domeniu, care s-ar rasfringe pozitiv asupra activitatii de gospodarire locala. "Noi nu am avut legi reactualizate la conditiile economiei de piata. Va dati seama ca, de zece ani, tot asteptam sa apara aceasta lege, care a trecut prin Camerele Parlamentului si este, in curs de promulgare, la Presedentie. Speram ca aceasta lege ne va pune si pe noi in niste termeni mai clari pentru economia de piata", a mai apreciat Eduard Corduneanu, care este si presedinte al Comisiei juridice a Comitetului Teritorial Moldova a Asociatiei Romane de Apa (ARA). (C. BARGAOANU)