Ruleta miliardelor la Tribunal

100 de mii de euro daune morale a primit ieseanul Alexandru Tacu pentru suferintele indurate in regimul comunist. Sotia fostului judecator Mihai Gotcu a fost despagubita cu 500 de milioane daune morale pentru ca a slabit 17 kg in timpul unui proces. Postasul Lili Murariu, acuzat de neglijenta in serviciu, a primit 86,7 milioane lei daune morale, dupa ce a fost absolvit de vina. Intre timp, el fusese suspendat 16 luni din serviciu. Sint doar citeva exemple de cazuri in care judecatorii au hotarit ca prejudiciile morale sa fie convertite in bani. Unii primesc sume impresionante, altii te miri ce. „Procurorul nu aude. Judecatorii copiaza rechizitoriul. Avocatii vorbesc la pereti, pentru ca nu-i asculta nimeni. Apoi, judecatorii dau sentinta si acorda daunele morale“, explica avocatul Maria Bizdira cum decurge procesul de „stabilire“ a despagubirilor. Cum evalueaza judecatorii suferinta unui om sau rusinea pe care a trait-o? Ce conteaza mai mult: pozitia sociala a celui prejudiciat sau trauma psihica traita? Care sint criteriile dupa care judecatorii impart banii? Sint aceste sume indestulatoare pentru cei prejudiciati moral? Cititi o analiza despre cum acorda magistratii ieseni daune morale in cazurile pe care le judeca.
Gabriela Straton este una dintre persoanele care au cerut desbagubiri de ordinul miliardelor de la statul roman. Tinara a stat in anul 2001 doua saptamini in inchisoare sub acuzatia de prostitutie, cu toate ca era virgina. Desi a cerut initial 4 miliarde de lei, judecatorii i-au acordat in prima instanta 370 milioane lei. Dupa ce a facut apel, valoarea daunelor morale a fost mult mai mica, si anume 136 milioane lei. Ultimul caz in care au fost acordate daune morale este cel al lui Costel Chirascu (25 ani). Tinarul a stat 555 de zile in inchisoare pentru tilharie, pina ce judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie l-au achitat. Ulterior, el a cerut sa fie despagubit. Astfel, pentru suferinta morala indurata, a cerut 3 miliarde lei, insa judecatorii Tribunalului Iasi i-au acordat doar un miliard. „Suma ceruta ni s-a parut decenta. El nu are nevoie de nimic. Daca s-ar putea da timpul inapoi, poate ar fi multumit, dar asa singura reparatie echitabila este asta. Vom face apel la hotarirea judecatorilor Tribunalului Iasi“, a declarat Carmen Botan, avocata lui Costel Chiarscu.
Sa comparam cele doua cazuri prezentate mai sus. Gabriela Straton a fost despagubita cu aproximativ 9,7 milioane lei pentru fiecare zi de inchisoare. Daca aceeasi suma ar fi fost acordata pentru zilele de inchisoare ale lui Costel Chirascu, acesta ar fi trebuit sa incaseze 5,3 miliarde lei. Or instanta i-a dat numai un miliard. De ce sint aprecieri atit de diferite pentru acelasi lucru? „Daunele morale ramin la aprecierea judecatorului, in functie de consecintele negative suferite de oameni“, a explicat judecatorul Daniela Amancei, purtator de cuvint al Tribunalului Iasi. Astfel, doua complete diferite de judecatori pot da in acelasi caz daune morale diferite in functie de modul in care gindeste fiecare, de perceptia lor fata de traumele psihice pe care le-a indurat cel ce solicita reparatiile morale. „Un judecator stie cit costa un parfum, stie cit costa o casa, stie cit costa o piine, dar stie cit costa o zi de libertate? Ar trebui sa se porneasca de la un minim, nu se poate lasa totul la aprecierea judecatorilor. Viata nu trebuie negociata, astfel un miliard pentru un an de puscarie este mult prea putin, deoarece acolo au suferit niste traume“, a declarat avocatul Maria Bizdira.
Despagubiri pentru o femeie hartuita

Cu toate ca nu a stat in inchisoare, sotia fostului judecator Mihai Gotcu a primit jumatate din suma data lui Costel Chirascu si aproape de patru ori mai mult decit Gabriela Straton. Dupa ce a slabit 17 kilograme, Adriana Gotcu a primit 500 milioane lei despagubiri. Aceasta suma, pe linga citeva miliarde daune materiale, i-a fost acordata femeii deoarece s-a considerat ca astfel va fi indreptata o greseala facuta de politisti. Acestia i-au confiscat produse textile de aproximativ jumatate de miliard de lei, fapt pentru care firma acesteia a intrat in declin. Astfel, judecatorii au considerat ca stresul suferit si kilogramele pierdute de femeie in timpul procesului valoreaza mai mult, in bani, decit zilele pierdute de Gabriela Straton sau Costel Chirascu in Penitenciar. Judecatorii evita sa compare sentintele sustinind insa ca suferintele morale pricinuite pe nedrept trebuie despagubite. „Sint unele femei care se bucura sa slabeasca 17 kilograme, insa aceasta femeie a fost hartuita. Si eu i-as fi dat aceste daune daca demonstra ca intr-adevar a slabit pentru ca a fost hartuita“, a motivat Mona Pivniceru, judecator la Curtea de Apel Iasi.
Condamnat pe nedrept rasplatit cu 87 de milioane
Un postas din Pascani nu a fost atit de norocos ca Adriana Gotcu. El a fost condamnat la sase luni de inchisoare cu suspendare, pentru abuz in serviciu. Timp de 16 luni nu a mai lucrat. Ulterior a fost achitat. Lili Murariu a primit despagubiri de 87,6 milioane lei, desi ceruse 500 de milioane. El fusese acuzat ca ar fi pierdut un sac cu sase scrisori, insa in cele din urma s-a constatat ca vinovat fusese colegul sau. Cu toate ca a demonstrat ca a avut probleme familiale – a trebuit sa-si transfere si fiul de la liceu la o scoala profesionala – magistratii au considerat indestulatoare cele citeva zeci de milioane pentru rusinea patita de Murariu.
Cea mai mare suma primita pentru daune morale a fost cea data lui Alexandru Tacu. Fostul disident a fost despagubit de catre stat cu 4 miliarde de lei pentru 4 ani de inchisoare comunista la Gherla si Jilava. Insa barbatul a cerut o suma mult mai mare, si anume 3 milioane de dolari. Pentru a merge cu procesul mai departe, magistratii i-au solicitat lui Tacu plata unei taxe de timbru, si anume 10% din valoarea sumei cerute. Nu se stiu insa criteriile care au stat la baza acestor despagubiri; prin urmare, nu se poate spune daca suma este mare sau mica.
Alt caz care poate confuziona: pentru tragedia prin care a trecut, cei trei supravietuitori din cazul Larisei Chelaru au primit putin mai mult de un miliard. „Instanta apreciaza ca, alaturi de pedeapsa aplicata inculpatului pentru fapta abominabila comisa, suma globala de 105.000 RON acordata membrilor in viata ai familiei Chelaru, cu titlu de daune morale, (cite 35.000 RON pentru fiecare parte civila) este necesara si echitabila pentru acoperirea prejudiciului moral suferit“, se specifica in motivarea sentintei.
„Stie vreun judecator cit costa o zi de libertate?“
Sute de dosare pentru despagubiri morale au fost de-a lungul vremii pe masa judecatorilor. Nici o hotarire nu seamana insa cu alta. Chiar daca au judecat situatii asemanatoare, judecatorii au folosit masuri diferite pentru dimensionarea daunelor morale. Nimeni nu stie sa spuna insa dupa ce reguli se ghideaza magistratii. Aceasta deoarece nu exista o lege care sa specifice clar cum se acorda daunele morale. Totul ramine la mina magistratilor. Astfel, o persoana care a fost condamnata pe nedrept poate primi citeva zeci de milioane, iar o alta persoana, care a trecut prin aceeasi situatie, se poate pricopsi cu zeci de miliarde. Spre deosebire de daunele materiale, a caror cerere se poate justifica prin acte sau martori, in cazul daunelor morale magistratii aproape ca lucreaza in orb. „Sint mai multi factori care se iau in considerare: nivelul de trai, familia din care provine solicitantul, cum era privit de societate pina atunci“, a afirmat Mona Pivniceru, judecator la Curtea de Apel Iasi. Cu toate acestea, magistratii nu cad de acord atunci cind evalueaza, de exemplu, umilinta si trauma de a trece printr-un viol, de a fi agresat de un psihopat, de a sta pe nedrept in inchisoare sau de a pierde un membru drag al familiei. Pentru ca nu se poate stabili nici o legatura clara intre prejudiciul moral si anumite sume de bani, fiecare judecator incearca sa-si faca o parere despre durerile fizice provocate unei persoane, prejudiciile afective (divort, marginalizare etc) sau cele aduse onoarei. De multe ori conteaza si functia sau pozitia sociala a celui ce cauta in justitie reparatii morale. „De exemplu, daca unui dirijor ii este taiata o mina, el va primi daune de zeci de ori mai mari decit un cioban care a patit acelasi lucru. De asemenea, daca unui manechin i-ar fi desfigurata fata, el ar primi despagubiri mai mari decit o persoana care nu-si cistiga existenta din vinzarea imaginii sale si care ar fi suferit aceeasi violenta fizica“, a declarat un judecator al Curtii de Apel Iasi. Motivul ar fi faptul ca atit dirijorul, cit si manechinul si-au ratat cariera, si ei nu se vor mai putea intoarce la profesia lor. Dar aceste prejudicii pot fi considerate mai mult materiale decit morale. In cazul unor crime, daunele morale suferite de cei apropiati sint cu atit mai dificil de evaluat. „Suferinta psihica in cazul disparitiei unei persoane este practic necuantificabila. Prin acordarea sumelor de bani cu acest titlu se urmareste acoperirea prejudiciului afectiv, constind in suferinte psihice produse de disparitia celui drag, prin lezarea sentimentelor de dragoste si de afectiune profunda, si nicidecum refacerea climatului existent anterior evenimentului nefast. Aceasta suma nu trebuie sa reprezinte echivalentul existentei fizice a victimei si nici nu trebuie sa aiba un cuantum atit de ridicat incit sa ii imprime un caracter imoral prin aceea ca ar putea constitui o sursa de imbogatire“, specifica judecatorul Gabriel Tarlion in motivarea sentintei cazului Larisa Chelaru. Uneori, judecatorul tine cont si de valoarea despagubirilor cerute de partile vatamate. Insa nu intodeauna, deoarece uneori acestea reprezinta sume exorbitante de ordinul zecilor de miliarde. „Nu stiu ce cintar au judecatorii. Statul ar trebui sa dea daune cit trebuie, poate astfel judecatorii nu s-ar mai juca cu sentintele si nu si-ar mai bate joc“, a motivat avocat Maria Bizdira.
La acordarea daunelor materiale e simplu: pe baza de acte

Spre deosebire de daunele morale care ramin la aprecierea judecatorilor, daunele materiale sint mai usor de justificat. „Daunele materiale pot fi demonstrate prin inscrisuri sau prin martori. Ele pot fi dovedite“, a specificat judecator Daniela Amancei (foto), purtator de cuvint al Tribunalului Iasi. De obicei, daca o persoana dovedeste cu acte ca i-a fost distrus un bun sau a facut anumite cheltuieli de inmormintare sau ca nu a putut lucra o perioada, judecatorii ii pot acorda integral valoarea daunelor. Astfel, in cazul Larisa Chelaru au fost acordate daune materiale in valoare de 50 de milioane. Suma a reprezentat cheltuieli „ocazionale de inmormintare, cheltuieli in concordanta cu traditiile recunoscute de comemorare si cinstire a mortilor, care nu pot fi ignorate in aplicarea legii“, cum de altfel se specifica in motivarea sentintei condamnarii lui Robert Ciobanu. Familia Chelaru a declarat ca, pentru inmormintarea fiicei lor, cit si praznicele ulterioare, au cheltuit in jur de 100 milioane lei. Pentru a suporta cheltuielile de inmormintare, Constantin Chelaru a declarat ca a facut un imprumut de la CAR de 40 milioane lei si s-a imprumutat de la director cu 20 milioane lei si de la fratele sau. De asemenea, la proces au mai fost prezenti diferiti martori care au declarat ca au imprumutat familia Chelaru. Astfel, acestea fiind dovedite, instanta a acordat suma de bani pentru a-i despagubi pentru cheltuielile efectuate. Daune materiale i-au fost acordate si lui Costel Chirascu. Acesta a cerut sa ii fie platite 100 milioane lei reprezentind salariul minim pe economie pe perioada in care acesta nu a putut lucra. In cele din urma, instanta i-a acordat 157 milioane lei daune materiale.