Dezamorsarea "bombei" de la Husi costa 5,5 miliarde de lei

De citva timp, sute de huseni, si nu numai, traiesc cu spaima ca ar putea fi victimile unui dezastru ecologic. Din 1986, la marginea orasului, a fost construit, printr-un ordin al ministrului, un depozit de substante interzise (pesticide). In cei 16 ani de "functionare" s-au adunat 92 de tone de substante chimice expirate. Din cauza vechimii si a deteriorarii recipientelor, depozitul constituie un adevarat pericol pentru gospodariile din jur, deoarece exista primejdia ca substantele cu pricina sa se infiltreze in pinza freatica sau sa fie furate si utilizate in diferite scopuri, cu urmari grave pentru ecosistem.
Pentru neutralizarea acestor substante trebuie aproximativ 5,5 miliarde de lei, suma ce poate fi obtinuta numai printr-o hotarire de guvern. Deocamdata, ca o prima masura de urgenta, Consiliul Judetean (CJ) Vaslui a solicitat ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) suma de 450 de milioane de lei, pentru repararea depozitului.
In 1986, Ministerul Agriculturii si Alimentatie de la acea vreme a luat decizia sa infiinteze trei depozite zonale de pesticide: la Husi, Zimnicea si Arad. Depozitului din Husi i-au fost arondate judetele Prahova, Buzau si cele din Moldova. In acest fel, foste IAS , statiuni de cercetare si asociatii de stat din judetele pomenite mai sus, printre care amintim IAS Ploiesti, Valea Calugareasca, Tohan, Baicoi, Puchineii Mari (judetul Prahova), Stilpu, CPPI Buzau (judetul Buzau), Bacau, SCCP Iasi, Vitacons Husi, SCCCES Perieni, IAS Birlad, Agrocom Vaslui si-au "depus" substantele nocive in Husi.
"La acea vreme, depozitul a fost construit departe de gospodarii", a precizat Aurelian Rogozea, vicepresedintele CJ Vaslui, care are sarcina sa se ocupe direct de cazul depozitului de la Husi.
Dupa 1990 nu s-au mai primit substante din alte judete, insa cele de la "intern" au facut ca depozitul sa "posede" in acest moment aproximativ 92 de tone de substante toxice interzise.
Preluarea de catre CJ Vaslui a respectivului depozit si trecerea acestuia in patrimoniul Centrului de Protectia Plantelor a prilejuit si un control amanuntit. Rezultatul acestuia a produs panica: exista cu adevarat riscul ca respectivele substante sa se infiltreze in pinza freatica a municipiului Husi sau sa fie furate si raspindite in diverse locuri. Mai mult, dupa ’89, construirea locuintelor s-a extins pina la numai 50 de metri de depozit, fapt ce reprezinta un adevarat pericol.
"Primele masuri luate imediat de catre CJ Vaslui au fost asigurarea permanenta a pazei magaziilor si beciului in care se afla substantele, cu ajutorul gardienilor publici si expertizarea cladirii depozitului si stabilirea sumelor necesare securizarii acestuia", a declarat Rogozea.
Specialistii judetului au venit cu propunerea construirii unui buncar acoperit cu placa, ce costa peste 1,5 miliarde de lei, insa solutia nu a fost agreata de conducerea CJ Vaslui, "deoarece oricind se poate sparge acoperisul".
Pentru rezolvarea situatiei, Ion Manole, presedintele CJ Vaslui, a trimis un memoriu MAAP: "Ca o prima masura care sa inlature pericolul imediat pe care il reprezinta substantele toxice depozitate la Husi, va rog sa alocati fondurile necesare repararii depozitului, care se ridica la suma de 450 milioane de lei."
Manole a insistat sa fie trimisi specialisti de la Bucuresti care sa vada la fata locului ce trebuie facut.
"Una din metodele de distrugere a acestor substante, transmisa de Institutul de Cercetare pentru Pesticide, contracost si cu comanda, costa 2 dolari pentru fiecare kilogram de substanta, adica 5,5 miliarde de lei, cu tot cu cheltuielele suplimentare. Bani pe care noi nu avem", a specificat presedintele CJ Vaslui. El a spus ca spera in emiterea unei hotariri de Guvern, prin care sa se obtina suma necesara neutralizarii substantelor toxice aflate in depozitul din Husi. (Nicu VIRLAN)