Crinel cel mare – la vorbe si la stat

Dupa ce a fost ales, saptamina trecuta, presedinte PNL in dauna lui Tariceanu, Crin Antonescu si-a inceput sefia cu urmatoarele vorbe pe cit de simple si asezate, pe tot atit de semnificative in alonja lor mai degraba populara decit… liberala: "Vin in partid cu toate gindurile bune. Va chem sa indreptam primul nostru gind catre aceia care cred ca in Romania nu mai au nici o sansa. Sa le spunem impreuna ca nu sint singuri si mai au o sansa. Sa le spunem ca, daca eu, un om simplu, un om normal, am muncit in acest partid timp de 20 de ani, fara conspiratii si fara aranjamente, si am putut ajunge presedintele celui mai mare partid din Romania, atunci fiecare roman are o sansa".

Fara discutie, bazinul electoral in care vrea sa plonjeze Antonescu in vederea culegerii de voturi pentru potentiala sa candidatura la presedintie este unul cit se poate de generos, de vreme ce Romania a consemnat in ultimii ani tot mai multi dezamagiti, daca nu de-a dreptul scirbiti de politica. Daca acestui electorat indeobste non-votant i se alatura omul "simplu", "normal", care in 20 de ani de munca eventual abia de-a reusit sa obtina un trai decent (adesea n-a reusit) si care-si vede acum aceasta bruma de bunastare pe punctul de-a cadea prada crizei financiar-economice, laolalta cu omul "simplu", "normal", care nici macar n-a reusit sa-si incropeasca o viata decenta (si asta in cele mai multe cazuri nu din vina sa), obtinem o masa mare de oameni care, cel putin teoretic, abia asteapta sa li se adreseze un candidat care promite pur si simplu si fiecaruia "o sansa". Cit priveste "cel mai mare partid", al carui presedinte a ajuns Crin Antonescu, ei bine, aici a cam scapat haturile: calul pe care s-a suit nu-i nici atit de alb pe cit si l-ar dori calaretul liberal, nici atit de mare (puternic) pe cit l-ar vrea, ci doar cel mai… batrin!

Acum, 20 de ani in politica inseamna, intr-adevar, ceva. Doar ca dl Antonescu cam are o problema in a umple acesti ani cu fapte – toata notorietatea sa rezida nu atit in vreo fapta memorabila, cit in vorbe. Vorbe indeobste bine mestesugite, vorbe "plesnitoare", noul presedinte al PNL dovedindu-si priceperea oratorica nu in ultimul rind in postura de contra-candidat al lui Tariceanu, cind si-a etichetat plastic adversarii politici: Mircea Geoana este un domn "curatel", un "produs clasic al laboratoarelor", iar Emil Boc – "un UTC-ist tinerel". Diminutivarile precis sint orice altceva decit intimplatoare! Masura si-a dat-o insa prin eticheta trintita adversarului principal: "In fata noastra avem ca adversar un morman de deziluzie al romanilor, pe care sta, din ce in ce mai sus, mai cocotat, mai batrin si mai obosit, Traian Basescu", cel care "patru ani a denuntat ceea ce domnia sa a denumit pe buna dreptate atunci sistemul ticalosit", iar "azi il conduce, e la intrarea in bordelul politicii romanesti ca o codoasa batrina".

Sa recunoastem, imaginea e tare! Care va sa zica – de-o parte il avem pe Crinel cel tinar si nedus la bordel, de cealalta – un Basescu "batrin" si "obosit", simultan cocotat sus, pe un "morman de deziluzie al romanilor", si cocosat jos, "ca o codoasa batrina", la usa "bordelului politicii romanesti". Dar sa deducem acum ca cel care vrea sa-l inlocuiasca, vrea sa inlocuiasca aceasta "codoasa batrina" cu una tinara? Caci bordelul bordel ramine in imaginea schitata de dl Antonescu.

Dar sa trecem peste momentul acesta pamfletar si sa retinem ca luni seara, la Antena 3, Crin Antonescu a aratat ca parte a strategiei de "lupta" electorala va fi si de-acum obsedanta (pentru liberali) invinuire de tendinte totalitare la adresa actualului presedinte: "Traian Basescu in posesia unui al doilea mandat este un pericol evident si eminent pentru regimul democratic din Romania". Si ca sa convinga electoratul de intentiile sale cit se poate de democratice, seful PNL a plusat: "Daca voi candida

si voi cistiga, va spun de pe acum ca nu concep decit un singur mandat. De fiecare data am avut presedinti care au cistigat si de a doua zi principala lor preocupare a fost al doilea mandat".

Sa recunoastem: o viziune seducatoare! Iata, iti vine sa-ti spui, iata un politician care nici nu vrea sa conceapa cramponarea de putere! Numai ca… am putea lesne presupune, la rindul nostru, ca acel presedinte care nu-si doreste si cel de-al doilea mandat ar putea sa si-l indeplineasca pe cel cistigat asa, mai a la légère (ca tot se spune ca dl Antonescu nu s-a prea omorit nici macar cu prezenta la Parlament…), dupa vorba batrina: om trai si om vedea!

Desigur, daca viitorul candidat la presedintie ar avea in spate o cariera care sa-l recomande drept o personalitate consistenta care a dovedit deja ca, indiferent unde a activat, a lasat ceva in urma, un minister reformat, o lege importanta, ceva acolo, am fi putut sa-i dam credit. Dar cum avem prea putine argumente in sensul acesta, ramine sa avem dubii ca, ajuns pentru un mandat unic la Cotroceni, Crin Antonescu se va omori cu firea. Iar consilierii sai ar trebui sa realizeze ca dorinta de-a sta un singur mandat la sefia tarii poate fi privita, la o adica, ca un fel de tun, iar tunurile nu prea au reputatia de-a fi constructive, pe cind vointa obtinerii unui al doilea mandat macar confera motivatie si-l obliga pe locatarul de la Cotroceni sa conduca Romania in asa fel incit sa fie reales. Iar ca sa fii reales, evident, trebuie sa ai un bilant pozitiv. Punct.