Dezvoltare urbana

Am vazut de curind Brasovul. Un oras intemeiat de nemti. Interesant pentru romanul de astazi este ca multe dintre rigorile acestei intemeieri au urmari fericite in chipul orasului contemporan. Dar nu acesta este subiectul. Brasovul are, in zilele noastre, dinamica, infatisarea unui oras occidental. Zonele centrale bine intretinute, periferiile in dezvoltare evidenta, mari zone comerciale alcatuite din mai multe supermarketuri, foarte bine organizate urbanistic, bulevarde fara gropi, imobile noi, de calitate, presarate peste tot. Dar nici acesta nu este subiectul. In fond, exista o traditie a orasului puternic, care vine din trecut si se va mentine in viitor. In curind, Brasovul se va conecta, printr-o autostrada, cu Budapesta si Viena. Prin urmare, drumul spre aceste capitale europene se va scurta semnificativ. Brasoveanul va putea ajunge in fostul centru al imperiului habsburgic in cursul unei parti dintr-o zi. La fel, vienezul va putea ajunge, in acelasi timp, in Poiana, la Sura Dacilor. Aceste relatii sint premise favorabile unei dezvoltari rapide, ce va transforma fostul centru mestesugaresc si negustoresc medieval intr-o metropola puternica, europeana, situata in miezul Romaniei, la poalele Carpatilor.
Abia acum putem trece la subiect. Iasul, fosta capitala cu influenta in zona, a ramas astazi un centru de atractie pentru saracii acestei parti de tara. Amestec pitoresc de spatiu urban si rural, cu toate marile industrii scufundate in faliment, el a ramas, in mare parte, un pol al serviciilor pentru o populatie numeroasa, dar cu salarii mici. In acelasi timp, la nivelul legaturilor cu Occidentul, a ramas in stadiul finalizat de primul rege al Romaniei. In consecinta, Iasul a devenit, din nefericire, un capat de lume. Putini se incumeta sa ajunga aici pentru afaceri importante. Chiar daca situatia economica a orasului si a regiunii este grava, nu exista inca nici un gind, nici o idee, ca sa nu mai vorbim de strategie, pe masa guvernantilor nostri, avind ca tinta iesirea din impas.
Este evident, in aceste conditii, ca soarta orasului depinde cu totul de cetatenii lui, de modul cum acestia reusesc impreuna sa gaseasca si sa aplice solutii. Dar si aici stam prost. Descoperim multa cearta, polemici, indiferenta, individualism si putine proiecte. Iar daca se intimpla sa se nasca vreunul, prima si ultima reactie este de a-l ineca inca din fasa.
Comparatia cu Brasovul poate fi o lectie de luciditate. Stralucind in anii din urma mai puternic decit acesta, Iasul este astazi un oras care abia isi mai trage sufletul. Un suflet mare intr-un corp imbatrinit de inanitie si de lipsa de exercitiu al dezvoltarii. Avem nevoie de un sfat al inteleptilor orasului. Ei i-ar putea redesena viitorul prin idei puternice. Dar unde ne sint inteleptii? Si cine i-ar asculta?